FMI: Datoria publică globală se apropie de cel mai ridicat nivel înregistrat de la cel de-Al Doilea Război Mondial (analiză)

Tehnologia pe care investitorii și guvernele se bazează pentru a impulsiona economia globală exercită, în același timp, presiuni care amenință creșterea economică, a declarat șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), îndemnând factorii de decizie să nu mai amâne deciziile dificile privind datoria, relatează CNBC.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, în cadrul unui eveniment organizat la Singapore, că inteligența artificială „devine rapid un factor-cheie care determină poziția relativă a țărilor în economia mondială”.

Însă cele trei forțe reprezentate de progresul inteligenței artificiale, creșterea puternică a costurilor energiei și nivelurile record ale datoriei publice pun presiune asupra unei creșteri economice care în acest deceniu a fost deja „dezamăgitoare”. „Iubiți-o, urâți-o sau temeți-vă de ea, inteligența artificială este aici”, a declarat Georgieva.

FMI: Energia scumpă și boomul AI trag economia mondială în direcții opuse

Înaintea unei serii de reuniuni anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care încep săptămâna viitoare, Georgieva a descris economia mondială ca fiind trasă simultan în două direcții: un „șoc negativ de ofertă pe piața energiei”, provocat de războiul din Golf, aflat acum în cea de-a opta lună, și un „șoc pozitiv de cerere”, generat de boomul investițiilor în inteligența artificială. Efectul combinat, a spus ea, este „foarte inegal la nivel mondial”.

În ceea ce privește evoluțiile favorabile, investițiile globale în inteligență artificială, raportate la PIB, vor ajunge și probabil vor depăși sumele investite în construirea rețelelor feroviare, a rețelelor de electricitate sau a infrastructurii de telecomunicații. Hardware-ul destinat AI și produsele tehnologice conexe reprezintă deja peste o zecime din comerțul mondial cu bunuri, a afirmat Georgieva.

FMI estimează că inteligența artificială ar putea adăuga până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială anuală, dacă este implementată corespunzător. „Să treci de la 3% la 3,5% într-un deceniu înseamnă, practic, să adaugi economiei mondiale o economie de dimensiunea ASEAN”, a spus Georgieva.

FMI: „Boomul construirii infrastructurii pentru AI este inflaționist”

Beneficiile sunt însă susceptibile să fie foarte concentrate. Boomul investițional ocolește în mare măsură economiile care sunt mai puțin implicate în lanțul global de aprovizionare cu produse și tehnologii AI, „sporind riscul accentuării inegalității economice la nivel mondial”, a spus ea.

Boomul investițiilor în AI alimentează, de asemenea, temerile privind inflația care au preocupat factorii de decizie din SUA, Europa și Asia. „Boomul construirii infrastructurii pentru AI este inflaționist”, a declarat Georgieva, la fel ca șocurile asupra prețurilor energiei și alimentelor, tarifele și cheltuielile pentru apărare.

Prețurile petrolului s-au menținut peste 100 de dolari pe baril, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu a continuat, cu puține semne că ar exista o cale diplomatică de ieșire din criză. Prețurile motorinei la pompă au urcat, de asemenea, la niveluri record, pe măsură ce restrângerea capacității de rafinare a redus oferta de produse energetice.

Presiunile inflaționiste se transmit direct pe piețele obligațiunilor, unde randamentele titlurilor de stat din SUA, Germania și Japonia au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii. Creșterea puternică a emisiunilor de obligațiuni corporative pe termen lung de către debitorii implicați în sectorul AI concurează, de asemenea, cu guvernele pentru atragerea capitalului, deși o parte din această creștere ar putea reflecta anticipațiile privind accelerarea creșterii economice, a mai spus Georgieva.

Problema datoriei publice globale

Datoria publică globală se apropie de cel mai ridicat nivel înregistrat de la cel de-Al Doilea Război Mondial și este pe cale să depășească în curând 100% din PIB, economiile avansate fiind „cele mai mari surse ale problemei”, a declarat Georgieva. Timp de 17 ani, guvernele au beneficiat de „o perioadă relativ ușoară”, deoarece ratele dobânzilor s-au menținut sub ritmurile de creștere economică. „Ratele mai ridicate ale dobânzilor pun acum capăt acestei situații.”

Diferența dintre rata dobânzii și ritmul de creștere economică este acum „mult mai puțin favorabilă” și „urmează să se deterioreze”, a spus ea, ceea ce înseamnă că ritmul de creștere economică necesar pentru reducerea ponderii datoriei în PIB fără efort fiscal este acum „de neatins pe termen scurt”.

Presiunea este deja vizibilă în Europa, unde diferențialele de randament față de obligațiunile guvernamentale germane se extind nu doar în cazul Franței și Italiei, ci și al Irlandei, Portugaliei și altor state care și-au redus datoria și deficitele după criza din zona euro.

După o serie de șocuri care au dus la creșterea puternică a datoriei publice, iar deficitele bugetare ale majorității statelor au rămas peste mediile de dinaintea pandemiei, „spațiul fiscal cere cu insistență să fie refăcut”, a declarat Georgieva.

FMI: Riscurile AI sunt subevaluate

Georgieva a indicat, de asemenea, un risc pentru stabilitatea financiară generat chiar de boomul inteligenței artificiale. Profiturile solide ale companiilor susțin prețurile acțiunilor și efectele de avuție, a spus ea, însă „dacă profiturile nu se ridică la nivelul așteptărilor, gradul de îndatorare al marilor operatori de infrastructură cloud și deținerea masivă și în creștere a acțiunilor americane la nivel mondial ar putea transforma o dezamăgire într-un șoc cu efecte de amploare”.

Invocând Legea lui Amara, potrivit căreia oamenii tind să supraestimeze impactul unei noi tehnologii pe termen scurt și să îi subestimeze impactul pe termen lung, ea a spus că „undva în tranziția dintre boomul actual al construirii infrastructurii AI și materializarea beneficiilor AI de mâine vom traversa perioada de risc maxim”.

Georgieva a afirmat că prima linie de apărare o reprezintă reglementarea și supravegherea. „Acum ar putea fi un moment potrivit pentru ca politica monetară din multe țări să adopte o orientare prudentă, dar mai fermă”, a spus ea, citată de CNBC.

Citește și: FMI avertizează că datoria publică a statelor europene ar putea ajunge la 130% din PIB până în 2040, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscală