ÎCCJ amână pronunțarea în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

ÎCCJ ar urma să se pronunțe tot la 17 septembrie și asupra cererilor formulate de Guvern privind sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

ÎCCJ judecă în recurs procesul după ce Curtea de Apel București (CAB) a admis, la 5 mai, acțiunea formulată de instanța supremă și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.

Miza financiară a procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei.

CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive

În caz de întârziere, instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Înalta Curte susține, de asemenea, că situația încalcă principiul separației puterilor în stat și afectează legitimitatea instanțelor.

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate privind unele prevederi din legea contenciosului administrativ. Guvernul vrea să afle dacă o instanță poate obliga Executivul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste nivelul alocărilor bugetare aprobate prin lege.

Guvernul a solicitat, de asemenea, sesizarea CJUE cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către instanța europeană.

La 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale din sistemul judiciar.

„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative“, declara Bolojan.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro, pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate plății unor drepturi salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la unele decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând din 2018.

Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți din aceste plăți, fondurile fiind redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

Citește și: ÎCCJ ar putea pronunța joi decizia definitivă în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților