ÎCCJ ar putea pronunța joi decizia definitivă în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

ÎCCJ urmează să se pronunțe în recursul formulat în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea instanței supreme și a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

ÎCCJ a amânat de patru ori pronunțarea în dosar, stabilind, la 20 august, ca termen pentru soluția definitivă data de 3 septembrie

În hotărârea pronunțată în primă instanță, CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă care reprezintă drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În documentele prezentate în acest caz, valoarea solicitată de ÎCCJ a fost indicată la circa 4,8 miliarde de lei.

Înalta Curte a susținut, în cererea de chemare în judecată semnată de președinta instanței, Lia Savonea, că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de mai mult de zece ani. Instanța a mai susținut că situația afectează principiul separării puterilor în stat și legitimitatea instanțelor.

Conflictul a depășit însă cadrul litigiului privind plata drepturilor salariale. Guvernul susține că instanța nu poate obliga Executivul să facă alocări bugetare și să dispună rectificări ale bugetului, atribuții care, potrivit argumentației Guvernului, aparțin puterii executive și Parlamentului.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte. Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară.

„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente”, a declarat Bolojan, susținând că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribuții ale puterilor executivă și legislativă.

Guvernul a solicitat în cursul procesului și sesizarea CCR, cu o excepție de neconstituționalitate privind anumite prevederi ale legislației contenciosului administrativ

Întrebarea ridicată de Executiv vizează, între altele, posibilitatea ca o instanță să impună Guvernului alocări bugetare suplimentare și să stabilească drepturi financiare peste limitele alocărilor aprobate prin buget.

Executivul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către CJUE.

Separat, Curtea Constituțională a dezbătut în iulie sesizarea Guvernului privind conflictul dintre Executiv și ÎCCJ și a amânat pentru 23 septembrie pronunțarea asupra acestui caz.

Disputa are la origine deciziile privind salarizarea magistraților

În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, prin raportare la hotărâri judecătorești anterioare. Majorările au fost aplicate retroactiv, începând din 2018, ceea ce a generat drepturi salariale restante.

Pentru 2026, proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu circa 50% mai mult decât în anul precedent.

Fondurile suplimentare erau destinate, între altele, achitării drepturilor salariale restante, rezultate din hotărârile judecătorești.

Ulterior, coaliția de guvernare a decis amânarea unei părți a acestor plăți, iar fondurile au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

Amendamentul a prevăzut diminuarea cheltuielilor de personal ale ÎCCJ și Ministerului Public, inclusiv a sumelor aferente unor hotărâri judecătorești.

ÎCCJ a reacționat în martie și a anunțat că va acționa Guvernul în instanță, după decizia de amânare a plăților. Acțiunea a fost introdusă la Curtea de Apel București pe 30 martie și a fost admisă la primul termen, pe 5 mai.

Decizia ÎCCJ din 3 septembrie este așteptată într-un moment în care disputa privind plata restanțelor salariale este dublată de conflictul constituțional dintre Guvern și instanța supremă.

Soluția definitivă în procesul privind cele aproximativ 5 miliarde de lei va stabili dacă Executivul trebuie să pună în aplicare obligațiile stabilite de CAB, în condițiile și termenul prevăzute de instanța de fond.

Citește și: ÎCCJ decide dacă Guvernul trebuie să plătească restanțele salariale ale magistraților de aproape 5 miliarde de lei