ÎCCJ câștigă definitiv procesul cu Guvernul pentru restanțe salariale de circa 5 miliarde de lei

Prin această decizie rămâne în vigoare hotărârea Curții de Apel București din 5 mai, care obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Executivul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în aplicare hotărârea în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a deciziei, potrivit soluției pronunțate de Curtea de Apel București.

Hotărârea prevede și sancțiuni pentru întârzierea executării, respectiv penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă aferentă drepturilor salariale restante solicitate pentru magistrați.

În paralele cu litigiul, Guvernul a decis amânarea unei părți din plățile restante către magistrați, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, instanța supremă a susținut că neplata restanțelor salariale încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani, informează Observator News.

ÎCCJ a mai acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind unele prevederi ale legii contenciosului administrativ. Demersul viza clarificarea posibilității ca instanțele să oblige Guvernul să aloce fonduri bugetare suplimentare și să stabilească drepturi de plată care depășesc alocările prevăzute prin legea bugetului.

Guvernul a solicitat, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii europene.

La 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic, de natură constituțională, între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale din sistemul judiciar.

Bolojan a susținut că instanța supremă a intervenit în atribuțiile Executivului și ale Legislativului în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice

Potrivit argumentelor prezentate atunci de premier, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea fondurilor din rezerva bugetară țin de competența puterilor executivă și legislativă, conform Legii finanțelor publice și Codului administrativ.

Proiectul bugetului de stat pentru 2026, transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, cu aproximativ 50% peste nivelul din anul precedent.

Fondurile suplimentare erau destinate plății drepturilor salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, relatează Observator News.

Citește mai mult: ÎCCJ amână pronunțarea în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților