IMM România critică ferm proiectul legislativ care prevede acordarea de recompense financiare angajaților Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și ai Autorității Vamale Române în funcție de creșterea sumelor colectate la bugetul de stat. Organizația patronală consideră că măsura este greșită atât din punct de vedere al principiilor de salarizare, cât și al efectelor pe care le-ar putea avea asupra mediului de afaceri, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Te-ar mai putea interesa și: Senatul a aprobat bonusuri de performanță pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale. Recompensele pot ajunge la 12% din fondul de salarii
Într-un comunicat transmis miercuri, IMM România susține că proiectul propune acordarea unor stimulente financiare pentru activități care fac deja parte din atribuțiile de serviciu ale funcționarilor fiscali și vamali, pentru care aceștia sunt remunerați prin salariu. Potrivit reprezentanților organizației, această abordare contrazice chiar principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care urmărește eliminarea sporurilor și a bonusurilor nejustificate.
Patronatul atrage atenția și asupra condițiilor în care un angajat nu ar beneficia de aceste stimulente, apreciind că acestea sunt aproape imposibil de îndeplinit simultan. Concret, proiectul prevede că stimulentele nu se acordă dacă salariatul nu a contribuit la atingerea indicatorilor de performanță, a fost sancționat disciplinar, a obținut calificative slabe sau a încălcat normele de etică și integritate. În opinia IMM România, dacă un funcționar își îndeplinește atribuțiile de serviciu, este foarte puțin probabil să se regăsească în toate aceste situații în același timp, ceea ce înseamnă că aproape toți angajații ar urma să beneficieze de bonusuri.
O altă critică vizează pragul valoric de la care se acordă stimulentele. Organizația arată că proiectul reduce de zece ori nivelul sumelor efectiv încasate care permit acordarea bonusurilor, de la 10 milioane de euro, cât este în prezent, la doar un milion de euro. Reprezentanții IMM România susțin că această modificare nu este justificată nici de obligațiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deși proiectul invocă jalonul 197 ca argument.
Totodată, patronatul reclamă lipsa de claritate privind perioada de activitate necesară pentru ca un funcționar să beneficieze de stimulente. Potrivit modului în care este redactat proiectul, orice persoană care a avut raporturi de muncă active chiar și pentru o singură zi în cadrul ANAF sau al Autorității Vamale Române în anul anterior ar putea avea dreptul la aceste bonusuri, fără să existe o perioadă minimă de activitate sau criterii clare privind contribuția individuală.
Președintele IMM România, Florin Jianu, consideră că proiectul transmite un semnal greșit și demonstrează, paradoxal, o diminuare a exigenței privind performanța instituțiilor fiscale. Acesta afirmă că, în loc să fie ridicate standardele de eficiență, criteriile sunt relaxate semnificativ prin reducerea pragului de încasări necesar pentru acordarea stimulentelor.
Florin Jianu susține că performanța ANAF și a Autorității Vamale nu ar trebui evaluată exclusiv în funcție de valoarea amenzilor sau a sumelor colectate, ci prin capacitatea instituțiilor de a combate evaziunea fiscală, firmele-fantomă, concurența neloială și alte fenomene care afectează economia.
IMM România avertizează că introducerea unui sistem de recompensare bazat pe valoarea sumelor încasate ar putea avea consecințe negative asupra contribuabililor. Organizația estimează că funcționarii ar putea fi încurajați să intensifice controalele cu scop predominant fiscal, ceea ce ar conduce la o presiune mai mare asupra companiilor și la deteriorarea relației dintre autorități și mediul de afaceri.