În timp ce războiul din Gaza continuă, Franța a recunoscut statul palestinian

Anunțul președintelui francez Emmanuel Macron, făcut în sala Adunării Generale a ONU, a fost întâmpinat cu aplauze puternice de către cei peste 140 de lideri prezenți. Delegația palestiniană, inclusiv ambasadorul la ONU, Riyad Mansour, a fost văzută ridicându-se în picioare și aplaudând la auzul declarației.

„Fidel angajamentului istoric al țării mele față de Orientul Mijlociu, față de pacea dintre israelieni și palestinieni, declar astăzi că Franța recunoaște statul Palestina”, a spus Macron.

Citește și: Marea Britanie, Canada și Australia recunosc oficial statul Palestina

Și Andorra, Belgia, Luxemburg, Malta și Monaco au anunțat sau confirmat recunoașterea statului palestinian, la o zi după ce Marea Britanie, Canada, Australia și Portugalia au făcut același lucru.

Germania, Italia și Japonia au participat la conferință, dar nu au recunoscut un asemenea stat.

Reuniunea și extinderea recunoașterii statului palestinian sunt de așteptat să aibă un impact redus, dacă nu chiar inexistent, în teren, în Fâșia Gaza, unde Israelul desfășoară o ofensivă majoră și în Cisiordania ocupată, unde își extinde coloniile.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că statutul de „stat pentru palestinieni este un drept, nu o recompensă”. Afirmația a părut să contrazică poziția guvernului israelian, care susține că recunoașterea statalității ar recompensa Hamas pentru atacul din 7 octombrie, care a declanșat războiul din Gaza acum doi ani.

Președintele palestinian Abbas spune „destul cu violența și războiul”

Președintele palestinian Mahmoud Abbas, obligat să se adreseze reuniunii prin videoconferință, după ce SUA i-au revocat viza, a condamnat din nou „uciderea și reținerea civililor, inclusiv acțiunile Hamas din 7 octombrie 2023”.

El a spus că Autoritatea Palestiniană instituie un nou sistem de asistență socială, după ce a renunțat la plățile pentru familiile palestinienilor uciși sau încarcerați de Israel, o decizie luată cu câteva luni în urmă, care fusese o cerință de lungă durată din partea Israelului și a SUA.

Adresându-se poporului israelian, Abbas a spus „destul cu violența și războiul”, urând evreilor din întreaga lume un an nou fericit cu ocazia sărbătorii Rosh Hashana.

Autoritatea Palestiniană, recunoscută internațional și condusă de rivali ai Hamas, administrează părți din Cisiordania. Ea recunoaște Israelul, cooperează cu acesta în materie de securitate și este angajată în soluția celor două state. Israelul acuză însă Autoritatea Palestiniană de incitare la militianță și a exclus orice rol pentru aceasta în Gaza postbelică. Mulți palestinieni consideră conducerea din Cisiordania coruptă și din ce în ce mai autoritară.

Comunitatea internațională sprijină pe scară largă un stat palestinian

Aproximativ trei sferturi dintre cele 193 de state membre ONU recunosc Palestina, dar marile națiuni occidentale au refuzat până de curând să o facă, argumentând că statalitatea poate rezulta doar în urma negocierilor cu Israelul.

Palestinienii au primit cu bucurie aceste demersuri, sperând că ar putea conduce într-o zi la independență.

„Acesta este un început, sau o rază de speranță, pentru poporul palestinian”, a spus duminică Fawzi Nour al-Deen, purtând o sacoșă pe cap, în timp ce se alătura miilor de oameni care fugeau spre sud din Gaza City.

„Suntem un popor care merită să aibă un stat.”

Crearea unui stat palestinian alături de Israel, în Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est — teritorii cucerite de Israel în războiul din Orientul Mijlociu din 1967 — este considerată pe plan internațional singura modalitate de a rezolva conflictul, care a început cu mai bine de un secol înainte de atacul Hamas din 7 octombrie.

Guvernul israelian se opune statalității

Guvernul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu s-a opus statului palestinian chiar și înainte de război și susține acum că un asemenea pas ar recompensa Hamas, gruparea militantă care încă deține controlul asupra unor părți din Gaza.

El a sugerat că Israelul ar putea lua măsuri unilaterale ca răspuns, inclusiv anexarea unor părți din Cisiordania — ceea ce ar face și mai improbabilă crearea unui stat palestinian viabil.

Purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a respins astfel de amenințări, spunând că eforturile de a ajunge la soluția celor două state trebuie să continue indiferent de acțiunile Israelului. „Cred că trebuie să fim determinați în atingerea obiectivului pe care ni-l propunem și să nu fim distrași de amenințări și intimidări”, a declarat el.

Netanyahu se află sub presiunea coaliției sale de extremă dreapta să avanseze cu anexarea, însă Emiratele Arabe Unite, forța motrice din spatele Acordurilor Abraham din 2020, prin care EAU și alte trei state arabe au stabilit relații cu Israelul au numit acest pas o „linie roșie”, fără a preciza însă cum ar putea afecta relațiile strânse actuale dintre cele două țări.

Netanyahu a spus că va decide asupra răspunsului Israelului la recunoașterea statului palestinian după întâlnirea de săptămâna viitoare de la Casa Albă cu președintele Donald Trump, a patra lor întrevedere de la revenirea acestuia la putere. Liderul israelian urmează să se adreseze vineri liderilor mondiali la ONU.

Administrația Trump se opune, de asemenea, recunoașterii în creștere a statului palestinian și o acuză că a dus la blocarea negocierilor pentru încetarea focului cu Hamas. Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, s-a retras din discuții în iulie, iar la începutul acestei luni un atac israelian a vizat negociatori Hamas în Qatar, un mediator-cheie.

Palestinienii sunt divizați politic

Franța și Arabia Saudită au avansat un plan etapizat, în care o Autoritate Palestiniană reformată ar urma să administreze Cisiordania și Gaza cu sprijin internațional. Planul a fost aprobat covârșitor de Adunarea Generală pe 12 septembrie, cu 142 de voturi pentru și 10 împotrivă. Doisprezece membri s-au abținut.

Hamas, care a câștigat ultimele alegeri naționale palestiniene în 2006, a dat de înțeles uneori că ar putea accepta un stat în granițele din 1967, dar rămâne oficial angajat în ideea unui stat palestinian pe întreg teritoriul dintre Marea Mediterană și Râul Iordan, inclusiv Israelul.

Israelienii și palestinienii au purtat negocieri de pace mediate de SUA încă de la începutul anilor 1990, dar aceste eforturi s-au blocat în mod repetat din cauza izbucnirilor de violență și a expansiunii coloniilor israeliene menite să consolideze controlul asupra Cisiordaniei. Nu au mai existat discuții de pace substanțiale de când Netanyahu a revenit la putere în 2009, scriu editorii de la AP.

Susținătorii soluției a două state afirmă că, în lipsa unui stat palestinian, Israelul va trebui să aleagă între menținerea status quo-ului, în care milioane de palestinieni trăiesc sub ocupație militară fără drepturi egale sau un stat binațional, care să nu mai aibă majoritate evreiască.

Citește și: Sondaj Avangarde: Ce cred românii despre Nicușor Dan și politica externă. Maia Sandu și Trump, în topul încrederii. Cine are dreptate în conflictul Israel – Palestina și cum ar trebui să se implice România în Ucraina