Iulian Chifu: România ar trebui să ceară activarea Articolului 4 al NATO după incidentul de la Galați. „Este timpul acțiunii”

Iulian Chifu afirmă că situația de la frontiera estică a României depășește nivelul de alertă obișnuit și necesită o reacție coordonată la nivelul Alianței Nord-Atlantice, inclusiv consolidarea capacităților de apărare antidrone pe teritoriul național.

Iulian Chifu spune că „Nu este acceptabil să mai așteptăm să moară oameni în România pentru ca sa reacționăm, să ne apărăm, să spunem populației cât și cum arată o apărare antidronă, să doborâm orice obiect intră pe teritoriul național și să-l doborâm până să ajungă acolo”.

Acesta susține că statele membre NATO ar trebui să treacă de la reacții diplomatice la măsuri concrete de apărare, inclusiv la dezvoltarea unor capabilități antidronă în zonele vulnerabile și coordonarea mai strânsă cu Ucraina în domeniul schimbului de expertiză militară.

În același mesaj, analistul politic afirmă că Rusia „este un agresor împotriva Ucrainei și devine astfel și un agresor asupra NATO”, argumentând că nivelul actual de reacție internațională nu este suficient.

Chifu critică, totodată, mecanismele actuale de reacție diplomatică la nivel ONU, susținând că Rusia ar trebui sancționată mai ferm în cadrul organizațiilor internaționale și adusă în fața unor mecanisme juridice internaționale privind crimele de război.

„Reținerile de până acum în cadrul ONU și Consiliului de Securitate nu mai sunt acceptabile. Rusia, devenit stat agresor, trebuie sancționat, scos din Consiliul de Securitate, dacă se poate, obligat să se confrunte cu responsabilitatea de stat agresor – tribunalul nou înființat la nivelul Consiliului Europei, și să se confrunte cu judecarea la nivelul crimelor de război și crimelor împotriva umanității pe care le face în fiecare zi la adresa Ucrainei.”

Analistul, fost consilier prezidențial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, face referire la intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, și menționează că la Odesa au fost înregistrate mai multe alerte aeriene, într-un interval scurt, ceea ce, în opinia sa, confirmă escaladarea riscurilor în regiune.

„La Odesa au fost 6 alerte noaptea asta. 8 de ieri, de când am ajuns la Conferința de securitate organizată aici, cu o largă participare. Ucrainenii trăiesc în fiecare noapte sub amenințare, și această agresiune la adresa unui vecin ne privește și pe noi direct.”

„Timpul așteptării, al urmăririi cu atenție și al contemplării a trecut. E timpul acțiunii”, a mai scris Chifu, adăugând că România și aliații săi ar trebui să trateze cu mai multă fermitate riscurile de securitate de la granița estică a NATO.

Articolul 4 din Tratatul NATO: Consultări între aliați, nu răspuns militar automat

Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord oferă posibilitatea oricărui stat membru NATO să solicite consultări oficiale cu aliații atunci când consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea, însă mecanismul nu presupune automat declanșarea unui răspuns militar colectiv.

Prevederea este una dintre clauzele-cheie ale Tratatului NATO și are rolul de a permite coordonarea politică și diplomatică între statele membre în situații de criză sau tensiuni de securitate.

Textul oficial al Articolului 4 prevede că „părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți”.

În practică, activarea Articolului 4 înseamnă convocarea de consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism de decizie politică al NATO, unde aliații analizează situația și pot decide eventuale măsuri comune de răspuns, descurajare sau întărire a securității.

Discuțiile pot conduce la măsuri precum consolidarea prezenței militare pe flancurile Alianței, întărirea apărării aeriene, intensificarea schimbului de informații sau coordonarea unor poziții diplomatice comune.

În contextul incidentului de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe aflat în apropierea graniței României cu Ucraina și Republica Moldova, invocarea Articolului 4 ar permite României să solicite consultări oficiale cu aliații privind riscurile la adresa securității naționale și a Flancului Estic al NATO.

În acest cadru, autoritățile române ar putea cere măsuri suplimentare pentru întărirea capacităților de apărare aeriană și antidrone.

Articolul 4 este diferit de Articolul 5 al Tratatului NATO, care reprezintă clauza de apărare colectivă

Articolul 5 prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților și poate conduce la un răspuns colectiv.

Prin comparație, Articolul 4 are caracter preventiv și politic, fiind un mecanism de consultare și coordonare între statele membre înaintea unei eventuale escaladări.

Toate deciziile NATO sunt luate prin consens, ceea ce înseamnă că orice măsură adoptată trebuie aprobată de toate statele membre ale Alianței.

Articolul 4 a fost invocat în trecut de mai multe state membre NATO în contexte de tensiuni regionale, incidente la frontieră sau amenințări directe de securitate, scopul fiind coordonarea rapidă a răspunsului politic și militar al Alianței.

Citește: Zelenski, mesaj de solidaritate după incidentul de la Galați: „Ucraina este pregătită să sprijine România în orice mod”