Lovitură pentru Klaus Iohannis. ANAF are undă verde ca să-l execute silit. A fost publicată motivarea Instanței

Klaus Iohannis poate fi executat silit de ANAF, după ce instanța supremă a publicat motivarea deciziei prin care președintele a fost lăsat fără  două case din Sibiu.

Klaus Iohannis poate fi executat silit de Fisc. Undă verde pentru ANAF

ANAF trebuie să recupereze de la soții Iohannis aproximativ 300.000 de euro, sumă ce reprezintă chiriile încasate din cele două imobile din Sibiu, plus penalități și taxe.

Reamintim că pe 24 septembrie 2024, ICCJ a respins recursul formulat de Rodica Baștea, o prietenă de familie a lui Klaus Iohannis, stabilită în Statele Unite. Baștea solicita anularea actelor de moștenitor emise de statul român pentru un imobil din Sibiu, pe care familia Iohannis l-a achiziționat de la soțul ei, Ion Baștea. Imobilul în cauză se află pe strada Magheru, iar a doua casă pierdută de Iohannis este un spațiu comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu.

Citește și Kelemen Hunor, declarații referitoare la Klaus Iohannis: „Sporește neîncrederea și creează un lanț de suspiciuni în mințile oamenilor”

Odată cu respingerea recursului, instanța a stabilit că Iohannis trebuie să plătească statului aproximativ 300.000 de euro. În cazul în care președintele nu va achita această sumă, se va declanșa procedura de executare silită și poprirea.

Motivarea deciziei ICCJ subliniază, printre altele, că soțul Rodicăi Baștea nu avea calitatea de moștenitor al proprietarei imobilelor.

„Lăsând deoparte enumerarea vagă şi nesusţinută de argumente clare a unor noţiuni al căror conţinut legal este distinct şi care nu sunt echivalente, Înalta Curte reţine că anularea unui certificat de moştenitor se poate cere pentru vătămarea unor drepturi proprii (aşa cum indică art. 120 din Legea nr. 36/1995) şi nu pentru consideraţii morale sau afective, ce ţin de existenţa unor relaţii de familie – necontestate, de altfel. (…)

Calitatea de descendent (pentru Rodica Baștea – n.r.) nu este suficient de caracterizată în expunerea recursului pentru a putea fi analizată din perspectiva aplicării legii de drept material, deoarece nici reclamanta şi nici autorii ei – soţul său sau L. nu au avut calitatea de descendenţi ai defunctei K. (…)

Soțul Rodicăi Baștea nu era moștenitor al proprietarei imobilelor: Prin urmare, în mod corect au fost valorificate împrejurările ce atestă că autorul soţului defunct al reclamantei nu a acceptat succesiunea după mătuşa sa şi nu poate fi considerat moştenitor al acesteia – iar această chestiune rezultă din chiar dispozitivul sentinţei civile nr. 104/2019, care a respins cererea de a se constata calitatea lui L. de moştenitor legal al defunctei respective. (…)

Contrar susţinerilor recurentei (Rodica Baștea – n.r.), împrejurarea că motivul de anulare a certificatului de moştenitor din anul 1999 a privit exclusiv chestiuni procedurale – absenţa competenţei teritoriale a notarului public – nu semnifică atribuirea în acelaşi timp a unor efecte de validare, de confirmare a condiţiilor de fond ale certificatului (cum era corecta determinare a moştenitorilor), cât timp acestea nu au făcut obiectul analizei acelei instanţe”, se arată în motivarea ICCJ, citată de antena3.

Citește și Miron Cozma și Adrian Sârbu, urmăriți penal în Dosarul Mineriadei