Criza de încredere amenință agricultura românească. Fermierii, procesatorii și statul, sub presiune

Emil Florian Dumitru, reprezentant al Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a tras un semnal de alarmă privind criza de încredere care afectează agricultura românească și relațiile dintre fermieri, procesatori și comercianți, în cadrul Conferinței Economedia & G4Food. Oficialul a subliniat că lipsa încrederii este un blocaj major pentru dezvoltarea sectorului agricol și pentru implementarea unor politici coerente la nivel european, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: SIND-MADR solicită respingerea acordului UE-Mercosur, invocând riscuri pentru agricultura românească

Criza de încredere amenință agricultura românească. Fermierii, procesatorii și statul, sub presiune

Dumitru a explicat că încrederea este afectată pe mai multe planuri: statele membre au dubii privind politicile UE de ecologizare a agriculturii și alocările bugetare post-2027 ale Politicii Agricole Comune (PAC), care au scăzut semnificativ de la 385 de miliarde la aproximativ 293 de miliarde de euro. În plus, fermierii români își pierd încrederea în procesatori și în statul român, deoarece distribuirea profitului pe filiera de produs nu este considerată echitabilă, iar concurența internațională, stimulată prin acorduri de liber schimb, pune fermierii autohtoni în dezavantaj. „Vreți să fim cât mai verzi, să respectăm toate regulile, dar, în egală măsură, semnați acorduri de liber schimb, unde ne puneți în competiție neloială cu alte produse din Europa și țări terțe”, a subliniat Dumitru.

Oficialul a evidențiat și dezechilibrele structurale din agricultura românească: România are aproximativ 700.000 de agricultori care depun anual cererea unică de plată, însă doar 76.000 dintre aceștia sunt organizați fiscal și produc într-un sistem integrat pentru piață. În plus, suprafețele gestionate sunt foarte fragmentate: din totalul de suprafețe declarate, doar 3,2% sunt cultivate în cadrul unor structuri organizate. Aceste dezechilibre fac fermierii vulnerabili în fața presiunii prețurilor și a concurenței externe.

Un exemplu concret oferit de Dumitru este sectorul laptelui, unde prețul plătit fermierilor a scăzut de la 2,2–2,5 lei pe litru la 1,7–1,8 lei, ceea ce îi obligă pe producători să vândă sub costul de producție. În același timp, alte state europene intervin direct pentru protejarea fermierilor: Ungaria, de exemplu, acordă un sprijin de 200 de lei pe tonă de lapte comercializat, beneficiind de un grad de autosuficiență de 120%.

Dumitru a punctat că intervenția statelor membre și reglementarea pieței sunt esențiale pentru protejarea producătorilor și pentru stabilizarea sectorului. El a încurajat utilizarea potențialului României, țară considerată al cincilea stat agricol european, cu resurse de apă și oportunități de retehnologizare, pentru a deveni un furnizor regional relevant de hrană și un actor competitiv pe piața mondială de export de produse agroalimentare.