Ministerul Finanțelor propune modificări la Codul de procedură fiscală pentru alinierea la standardele europene și internaționale

Proiectul urmărește transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2025/872 (DAC9), adoptată în aprilie 2025, care stabilește reguli actualizate privind cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre, în special în contextul economiei digitale și al aplicării impozitului minim global pentru marile grupuri de companii, potrivit Ministerului Finanțelor.

Ministerul arată că modificările propuse vizează crearea unui cadru fiscal mai clar, mai predictibil și mai echitabil, prin îmbunătățirea schimbului automat de informații între administrațiile fiscale din Uniunea Europeană, mecanism care permite transmiterea de date relevante privind impozitarea companiilor mari.

Multinaționalele și grupurile naționale mari, cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro, vor putea depune o singură declarație fiscală la nivel de grup

Una dintre principalele noutăți introduse de DAC9 este reducerea obligațiilor de raportare pentru marile grupuri de companii. Grupurile multinaționale și grupurile naționale mari, cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro, vor putea depune o singură declarație fiscală la nivel de grup, în locul mai multor declarații separate pentru fiecare entitate, ceea ce ar urma să reducă birocrația și costurile administrative.

Proiectul de ordonanță introduce utilizarea unui formular standard pentru declarația informativă privind impozitul suplimentar (impozitul minim global), al cărui model va fi aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Sunt stabilite, totodată, termene clare de raportare, reguli pentru schimbul automat de informații între statele membre și mecanisme de cooperare pentru corectarea eventualelor erori evidente din declarații.

Ministerul precizează că proiectul aduce și clarificări privind schimbul de informații referitoare la conturile financiare, prin eliminarea unor lacune legislative existente.

Pentru nerespectarea noilor prevederi sunt prevăzute sancțiuni contravenționale cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei, inclusiv în cazurile utilizării altor formulare decât cele standardizate sau ale nerespectării obligației de păstrare a documentelor și evidențelor fiscale pentru o perioadă de minimum cinci ani.

Citește și: Top 10% dintre cei mai bogați români dețin jumătate din avuția națională. Majoritatea populației stă mult sub pragul recomandat