Alexandru Rogobete a explicat că propune introducerea mai multor asigurători: publici, publici-privați sau privați, fără scop lucrativ, după modelul altor state europene, menținându-se însă aceeași contribuție, reținută la sursă.
Potrivit ministrului, cetățenii vor avea astfel opțiuni mai diverse în alegerea asigurătorului.
Precizarea vine la scurt timp după ce președintele CNAS avertiza că transferul Fondului Social de Asigurări de Sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, sugerând că statul nu mai poate gestiona problemele sociale.
Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a atras atenția asupra riscurilor pe care le implică propunerile de modificare radicală a sistemului de asigurări sociale de sănătate, subliniind că soluția nu este fragmentarea fondului public, ci modernizarea și eficientizarea acestuia.
„Nu mi-a plăcut niciodată să îmi contrazic public colegii, însă nu pot lăsa să se rostogolească idei periculoase pentru pacient.
Reforma sistemului de sănătate este necesară, dar întrebarea esențială nu este dacă trebuie să reformăm, ci cum să o facem fără a pune în pericol accesul egal la servicii medicale”, a declarat Moldovan.
Președintele CNAS a explicat că sistemul actual oferă un pachet de bază uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate, și funcționează pe principiul solidarității.
„Cei sănătoși contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susțin accesul celor vulnerabili. Aceasta este baza unui sistem public de sănătate modern.”
El a avertizat că transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată sau introducerea mai multor case de asigurări poate conduce la selecția pacienților și la creșterea costurilor administrative, creând o „sănătate cu două viteze”.
Moldovan a precizat că adevărata concurență trebuie să apară în zona asigurărilor complementare voluntare, nu în fondul social de bază.
Potrivit președintelui CNAS, principalele probleme ale sistemului nu țin de existența unei singure case de asigurări, ci de management deficitar, digitalizare insuficientă și control limitat al risipei și fraudelor.
Soluțiile propuse includ: digitalizarea completă a sistemului, achiziții transparente, finanțare bazată pe performanță, dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare și acordarea unei autonomii reale CNAS pentru a contracta servicii medicale în funcție de nevoile pacienților.
El a amintit modelul francez, unde există un singur asigurător social, iar concurența apare doar în zona asigurărilor complementare, demonstrând că solidaritatea fondului public poate fi păstrată fără fragmentarea acestuia.
„Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce pacienții au nevoie cu adevărat: acces la servicii medicale și de laborator, medicamente, materiale sanitare, empatie, respect și predictibilitate. Reforma responsabilă nu înseamnă înlocuirea CNAS, ci eficientizarea și modernizarea sa”, a concluzionat Moldovan.