Iranul transmite că există „un drum mai clar” către un acord nuclear cu SUA, după discuțiile de la Geneva

Discuțiile de la Geneva privind programul nuclear iranian sunt complicate de presiunea Israelului, care solicită includerea în acord a unor restricții asupra arsenalului balistic al Teheranului.

Potrivit a două surse familiarizate cu situația, Trump i-a spus premierului israelian Benjamin Netanyahu în decembrie că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Iranul, SUA vor sprijini atacurile Israelului asupra programului iranian de rachete balistice.

Amenințarea este susținută de o prezență militară semnificativă a SUA în apele din jurul Iranului, un portavion cu propulsie nucleară al Marinei Statelor Unite fiind deja în zonă, iar altul pe drum.

Într-un discurs susținut marți la Teheran, în timp ce negocierile începuseră la Geneva, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a minimalizat amenințarea militară a SUA, spunând: „O navă de război este cu siguranță o armă periculoasă, dar și mai periculoasă este arma capabilă să o scufunde.”

Luni seara, la bordul Air Force One, Trump a declarat jurnaliștilor că va fi implicat „indirect” în negocieri

El a spus că Iranul este „în mod obișnuit un negociator foarte dur”, dar crede că regimul vrea să încheie un acord: „Nu cred că vor  să suporte consecințele neîncheierii unui acord,” a adăugat el.

Delegația SUA la Geneva este condusă de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și de ginerele său, Jared Kushner, în timp ce echipa iraniană este condusă de ministrul de externe Abbas Araghchi.

Iranul: „S-a deschis un drum” către un acord după discuții „mai constructive”

Araghchi a declarat, după întâlnirile de marți, că acestea s-au desfășurat indirect, la fel ca și la runda precedentă de acum câteva săptămâni, oficialii din Oman fiind intermediari între delegațiile iraniană și americană.

„Comparativ cu runda anterioară, discuțiile au fost complet serioase, iar atmosfera a fost mai constructivă,” a spus el, citat de televiziunea de stat iraniană IRIB.

„Diferite idei au fost prezentate și analizate cu seriozitate. În final, am reușit să ajungem la un acord general asupra unui număr de principii directoare, și de acum înainte vom acționa pe baza acestor principii, avansând spre redactarea textului unui potențial acord. Aceasta nu înseamnă că putem ajunge rapid la un acord final, dar cel puțin drumul a fost deschis.”

„Sperăm ca acest proces să poată fi finalizat cât mai curând și suntem pregătiți să îi dedicăm timpul necesar”, a declarat Araghchi, citat de IRIB. „În ceea ce privește redactarea textului, munca devine mai detaliată și mai complexă. Din punctul meu de vedere, s-au făcut progrese semnificative față de sesiunea precedentă, iar acum avem un drum mai clar înainte, ceea ce consider pozitiv.”

El a precizat că „nu a fost stabilită o dată specifică” pentru următoarele întâlniri, dar că s-a convenit ca ambele părți să lucreze pe drafturi ale unui posibil acord, să le facă schimbul, urmând ca ulterior să se stabilească data pentru a treia rundă de discuții.

Teheranul vrea să obțină ridicarea sancțiunilor economice dure, impuse de SUA

Iranul era deja restricționat de o listă lungă de sancțiuni internaționale, de când președintele Trump, în primul său mandat, a retras unilateral SUA din acordul nuclear internațional din 2015, negociat de predecesorul său Barack Obama.

Ulterior, Trump a aplicat Iranului sancțiuni economice și mai dure, care au afectat grav finanțele țării, cu o inflație extrem de ridicată și o devalorizare a monedei locale, făcând dificilă achiziția bunurilor de bază chiar și pentru cei relativ bine situați.

Dificultățile economice generate de sancțiuni au provocat o explozie de nemulțumire la începutul lunii ianuarie, declanșând un val de proteste fără precedent, urmat de o represiune violentă, de asemenea fără precedent.

Autoritățile iraniene au arestat mii de persoane implicate în proteste și continuă să amenințe pe oricine este perceput că le-ar fi sprijinit. Cu toate acestea, pentru a evita o nouă revoltă masivă, conducerea Republicii Islamice știe că cea mai bună opțiune ar fi ridicarea sancțiunilor, astfel încât iranienii să poată avea din nou acces la alimente și combustibil.

Oficialii iranieni au insistat însă asupra păstrării dreptului țării de a îmbogăți uraniul pentru un program nuclear civil.

Pe rețelele sociale, Araghchi a declarat că se află la Geneva „cu idei reale pentru a realiza un acord corect și echitabil. Ce nu este pe masa negocierilor: supunerea în fața amenințărilor.”

Iranul a semnalat disponibilitatea de a negocia asupra programului său de îmbogățire a uraniului, iar Araghchi s-a întâlnit înaintea discuțiilor de la Geneva cu Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Ce doresc americanii?

Delegația americană va insista probabil asupra unor cerințe menite să limiteze capacitățile nucleare ale Teheranului, inclusiv reducerea sau eliminarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului și un nou plan de monitorizare AIEA.

Administrația Trump a consultat în mod regulat Israelul în această privință, iar Netanyahu a fost ferm: orice nou acord cu Iranul trebuie să includă restricții asupra rachetelor balistice și finanțării de către Iran a forțelor proxy din regiune. Israelul susține, de asemenea, că Iranul nu ar trebui să aibă nicio capacitate de îmbogățire nucleară pe plan intern.
Iată traducerea exactă și profesionistă a fragmentului furnizat:

Nu este clar cât de mult vor influența aceste cerințe discuțiile de la Geneva din această săptămână

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat luni că există speranța unui progres diplomatic, adăugând că președintele Trump „preferă întotdeauna rezultate pașnice și rezultate negociate în locul altor opțiuni.”

Această rundă de negocieri vine după ani de tentative diplomatice nereușite și după un incident dramatic din iunie 2025, când SUA s-au alăturat unui război israelian de 12 zile împotriva Iranului prin lovituri asupra facilităților nucleare iraniene.

Trump și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au susținut că aceste atacuri au distrus complet programul nuclear al Iranului, însă amploarea pagubelor a fost contestată.

Înainte de conflictul din iunie, Iranul a invocat retragerea SUA din precedentul acord nuclear, intensificându-și programul de îmbogățire a uraniului. Teheranul ajunsese să îmbogățească uraniul până la o puritate de 60%, un pas tehnic scurt față de nivelurile necesare pentru armele nucleare, conform AIEA, care a subliniat că Iranul era singura țară din lume care atingea acest nivel fără a deține o bombă nucleară.

AIEA a solicitat Iranului, timp de luni de zile, să își îmbunătățească transparența și cooperarea cu inspectorii săi, care continuă să monitorizeze programul de îmbogățire.

O primă rundă de discuții indirecte, desfășurată la începutul acestei luni în Oman, în care ministrul de externe al statului arab a purtat convorbiri separate cu negociatorii iranieni și americani, a fost descrisă de Trump drept „foarte bună”, în timp ce Araghchi a calificat întâlnirea drept „un început promițător”, informează editorii CBS News.

Citește și: Rusia-Ucraina: Au loc noi negocieri mediate de SUA, la Geneva