Nicușor Dan: Comisia Europeană s-a angajat să vină cu propuneri privind scăderea prețului energiei

„Un Consiliu European cu tema competitivitate. Asta sună abstract, dar, de fapt, e vorba de condițiile de viață ale oamenilor, pentru că vorbim de salarii, pentru că asta înseamnă o economie competitivă, și vorbim de prețurile pe care oamenii le plătesc, care sunt direct legate cu prețul energiei”, a afirmat șeful statului.

Calendarul și angajamentele Comisiei Europene

În plan procedural, liderii europeni au stabilit termene pentru dezbaterile următoare. La Consiliul European din 19-20 martie, Comisia Europeană urmează să prezinte propuneri privind mecanismul de stabilire a prețului energiei, una dintre priorități fiind reducerea acestuia, în contextul impactului asupra competitivității companiilor.

De asemenea, Comisia s-a angajat ca, în aprilie, să prezinte o propunere pentru așa-numitul „al 28-lea regim” pentru companii – un sistem unic care ar permite înregistrarea unei societăți comerciale valabile oriunde în Uniunea Europeană.

Există angajamentul ca această dezbatere să fie finalizată până la sfârșitul anului 2026, astfel încât la finalul lui 2026 să fie instituit acest nou regim.

Nicușor Dan: În iunie este programată o dezbatere dedicată mecanismului ETS

În iunie este programată o dezbatere dedicată mecanismului ETS (schema certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră), subiect care a generat deja discuții intense.

Liderii au decis, totodată, ca fiecare reuniune a Consiliului până la finalul anului să includă o secțiune dedicată competitivității. Tema este strâns legată de negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, adică bugetul Uniunii pentru următorul ciclu financiar.

Piața externă și reacția la practici neconcurențiale

Pe dimensiunea competitivității externe, a existat consens că Europa nu dorește o piață protecționistă. În același timp, liderii au convenit că Uniunea trebuie să reacționeze rapid la practici neconcurențiale pentru a-și proteja sectoarele economice, în condițiile în care reacțiile anterioare nu au fost întotdeauna suficient de prompte.

Discuțiile privind piața internă au fost mai ample, cu accent pe reducerea birocrației. Președintele a arătat că reprezentanții mediului de afaceri reclamă nivelul ridicat al costurilor administrative, menționând că sumele cheltuite de companii pentru conformarea la reglementări sunt de două ori mai mari decât cele alocate cercetării și dezvoltării, ceea ce afectează competitivitatea.

A fost prezentat raportul celor „10 Omnibusuri”, pachete de simplificare legislativă pe diferite domenii

Miza este crearea unor companii suficient de mari pentru a concura global – așa-numiții „campioni europeni” – ceea ce presupune un cadru legislativ cât mai uniform în statele membre.

În acest context, „al 28-lea regim” ar oferi posibilitatea înființării unei companii fie într-un stat membru, fie în cadrul acestui regim unic, care ar permite operarea pe întreg teritoriul Uniunii.

Președintele a subliniat că România își dorește atragerea unor astfel de companii, dar pentru aceasta este necesară

Digitalizarea interacțiunii dintre firme și instituțiile statului, într-un context de competiție internă pentru investiții.
Liderii au discutat și despre finalizarea Pieței Unice, considerată incompletă în prezent. Potrivit președintelui, nu există încă o veritabilă Piață Unică a serviciilor bancare și a capitalurilor, nici în domeniul telecomunicațiilor și nici în energie, sector de interes direct pentru România.

Bugetul 2028-2034 și industriile strategice

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual vor fi corelate cu obiectivul creșterii competitivității. Una dintre ideile discutate a fost necesitatea sprijinirii unor domenii strategice care nu pot fi susținute exclusiv prin capital privat, precum inteligența artificială, industria aerospațială sau cybersecurity.

O parte semnificativă a discuțiilor a vizat energia, în condițiile în care prețurile mai ridicate din Europa comparativ cu Statele Unite și China afectează competitivitatea economică.

Comisia Europeană va prezenta până la următorul Consiliu scenarii privind mecanismul de stabilire a prețului energiei

În ceea ce privește ETS, dezbaterea a fost descrisă drept „contendentă”, între statele care și-au dezvoltat producția pe regenerabile și cele care nu au făcut-o la același nivel și care resimt mai puternic impactul, inclusiv România.

Liderii au fost de acord că o parte a creșterii prețurilor provine din activitatea speculatorilor pe piața certificatelor de emisii, care, potrivit discuțiilor, nu ar trebui să fie admiși în sistem.

În fine, se conturează o majoritate favorabilă investițiilor într-o rețea europeană reală de energie electrică, care să permită funcționarea unei veritabile Piețe Unice și stabilirea unui preț uniform al energiei electrice la nivelul Uniunii, în pofida reținerilor exprimate de unele state cu costuri de producție reduse, în special din surse regenerabile.

Președintele a precizat că dezbaterea privind competitivitatea va continua la următoarele reuniuni ale Consiliului, având în vedere impactul pe termen lung asupra economiei europene și asupra nivelului de trai al cetățenilor.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut joi, 12 februarie 2026, declarații de presă după participarea la reuniunea informală a liderilor din cadrul Consiliului European de la Castelul Alden-Biesen, Regatul Belgiei.

Citește și: Nicușor Dan: „Nu trebuie să ne sperie o Europă cu mai multe viteze”