Nicușor Dan a informat că printre principalele teme de interes pentru România se numără negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034. Bucureștiul, alături de alte 16 state membre, susține menținerea unor alocări consistente de fonduri pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii.
Nicușor Dan a transmis că potrivit pozițiilor negociate în ultimele luni, statele beneficiare ale fondurilor de coeziune au obținut deja câteva concesii, după ce o primă variantă a viitorului buget european, prezentată recent de președinția cipriotă a Consiliului UE, a prevăzut majorări ale finanțărilor pentru coeziune și agricultură, comparativ cu propunerile inițiale ale Comisiei Europene.
România susține, de asemenea, ca viitoarele fonduri dedicate competitivității europene să fie distribuite nu doar pe criterii de performanță și excelență, ci și în funcție de principiul echității între statele membre, astfel încât economiile mai puțin dezvoltate să poată beneficia de resurse suplimentare pentru recuperarea decalajelor.
România și alte state de pe flancul estic al NATO solicită accelerarea investițiilor în sisteme de apărare anti-dronă, pe fondul incidentelor repetate provocate de conflictul din Ucraina și de riscurile de securitate generate de proximitatea războiului.
Discuțiile vizează atât programul european SAFE, cât și alte instrumente de finanțare care ar urma să contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri comune de apărare, în coordonare cu expertiza oferită de NATO.
Republica Moldova și Ucraina au deschis recent primul capitol de negociere, după o perioadă de aproape doi ani de blocaj.
România și majoritatea statelor membre susțin accelerarea procesului și deschiderea rapidă a celorlalte capitole de negociere. În cercurile europene este discutată posibilitatea unui nou pas înainte încă din luna iulie, în timp ce un orizont de aderare în jurul anului 2030 rămâne una dintre variantele analizate.
Calendarul extinderii va depinde însă atât de evoluția contextului de securitate din regiune, cât și de ritmul reformelor implementate de Chișinău și Kiev în vederea alinierii la standardele Uniunii Europene.
Citește și: Nicușor Dan, la Bruxelles. Discuții cu NATO și liderii UE despre securitate și crizele globale