Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat marți că Premiul Nobel pentru Fizică 2026 îi revine fizicianului Francis Halzen, pentru contribuțiile sale decisive la dezvoltarea Observatorului de neutrini IceCube și pentru descoperirea neutrinilor de înaltă energie proveniți din surse astrofizice. Anunțul a fost făcut de Ellen Moons, secretarul general al Academiei, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Premiul Nobel pentru Medicină 2026, acordat pentru descoperiri care au revoluționat studiul creierului. Cum poate lumina controla neuronii
Halzen a avut un rol esențial în dezvoltarea ideii de a utiliza gheața de la Polul Sud pentru detectarea neutrinilor. Încă din 1988, cercetătorul a propus folosirea gheții cristaline drept mediu de detectare a acestor particule extrem de greu de observat. Atunci când un neutrin interacționează cu un nucleu atomic, poate produce o mică sclipire de lumină, care este detectată de senzori special instalați în gheață.
Ideea a stat la baza construirii IceCube, un observator subteran amplasat în gheața Antarcticii, care ocupă aproximativ un kilometru cub și este echipat cu mii de senzori optici. Proiectul a fost finalizat în 2011, iar cercetătorii au reușit ulterior să detecteze neutrini cu energii extrem de mari, inclusiv particule provenite din afara Sistemului Solar.
Neutrinii sunt particule care se găsesc în întregul univers și care trec în permanență prin Pământ și prin corpurile oamenilor, fără să fie resimțiți. Ei interacționează extrem de rar cu materia, ceea ce face detectarea lor foarte dificilă. Tocmai această proprietate îi transformă însă într-un instrument important pentru cercetarea Universului: spre deosebire de alte particule, neutrinii pot călători pe distanțe uriașe fără să-și schimbe direcția sau să-și piardă semnificativ energia.
Detectarea neutrinilor de înaltă energie le permite oamenilor de știință să studieze unele dintre cele mai energetice și violente procese din Univers. Există surse cosmice capabile să accelereze particule la energii de până la un milion de ori mai mari decât cele obținute în laboratoarele de pe Pământ, însă natura acestor acceleratoare și procesele care au loc în interiorul lor rămân, în parte, necunoscute.
Polul Sud oferă condiții favorabile pentru acest tip de cercetare, deoarece gheața este foarte stabilă, iar mediul este relativ lipsit de interferențe. Pentru că neutrinii cosmici cu energii foarte mari sunt extrem de rari, cercetătorii au nevoie de un volum uriaș de materie pentru a avea șanse să observe suficiente interacțiuni. De aceea, IceCube a fost construit la o scară atât de mare.
Descoperirile realizate cu ajutorul observatorului au deschis un nou domeniu de cercetare, permițând oamenilor de știință să urmărească sursele cosmice ale neutrinilor și să obțină informații despre mediile extreme în care aceștia sunt produși. Datele colectate continuu de IceCube ar putea contribui inclusiv la identificarea unor fenomene cosmice încă necunoscute.
Premiul acordat lui Francis Halzen se înscrie în tradiția recompensării unor descoperiri care au schimbat modul în care oamenii înțeleg și observă Universul. În anii anteriori, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat pentru descoperiri precum razele X, tehnologia camerelor foto digitale sau dezvoltarea LED-urilor albastre eficiente energetic.
Din 1901 până în prezent au fost acordate 119 Premii Nobel pentru Fizică. Printre laureații celebri se numără Albert Einstein, recompensat în 1921. Doar cinci femei au primit până acum Nobelul pentru Fizică: Marie Curie, Maria Goeppert-Mayer, Donna Strickland, Andrea Ghez și Anne L’Huillier. John Bardeen rămâne singura persoană care a primit Premiul Nobel pentru Fizică de două ori.