Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că lucrările pentru elaborarea noii Legi a salarizării sunt într-un stadiu avansat, fiind desfășurate în cadrul unui grup de lucru care include Cancelaria, Ministerul Finanțelor și experți ai Banca Mondială, în calitate de consultant, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: CCR analizează sesizarea lui Nicușor Dan pe legea energiei: Acuzații de depășire a limitelor reexaminării
Potrivit oficialului, obiectivul principal este crearea unui sistem de salarizare modern și coerent, dar care să păstreze anumite principii din legea actuală. Astfel, se dorește menținerea unei ierarhii clare a veniturilor din sectorul public, în care președintele României să aibă cel mai mare salariu, stabilind un reper pentru întreaga grilă salarială. Cu toate acestea, detaliile concrete ale noii legi nu sunt încă finalizate și vor fi prezentate pe măsură ce proiectul avansează.
În cadrul discuțiilor, unul dintre scenariile analizate vizează introducerea unei grile de salarizare cuprinse între 1 și 8, raportată la un indicator de referință apropiat ca valoare de salariul minim brut. În context, salariul minim urmează să crească la 4.325 de lei brut de la 1 iulie, iar o astfel de grilă ar putea duce la majorări salariale estimate între 25% și 30% în anumite cazuri.
Totuși, ministrul a subliniat o precizare esențială: în noua lege, salariul minim nu va mai fi utilizat direct ca referință pentru calculul salariilor din sectorul public. În schimb, va fi introdus un indice de referință, similar ca valoare cu salariul minim, dar independent de acesta. Această abordare urmărește să decupleze sistemul de salarizare bugetară de creșterile automate ale salariului minim, evitând astfel dezechilibrele generate de majorările periodice ale acestuia.
Chiar și în aceste condiții, autoritățile dau asigurări că niciun angajat din administrația publică nu va avea un salariu sub nivelul salariului minim, respectând principiul general conform căruia nimeni din România nu ar trebui să câștige sub acest prag.
Un alt obiectiv important al reformei este reorganizarea și reechilibrarea grilelor salariale existente. În prezent, din cauza numeroaselor modificări aduse de-a lungul timpului Legii salarizării, sistemul a devenit fragmentat și incoerent, cu diferențe nejustificate între diverse categorii de personal. Ministerul Muncii urmărește astfel refacerea ierarhiilor și eliminarea dezechilibrelor, pentru a crea un sistem mai echitabil și mai predictibil.
În ceea ce privește impactul bugetar al noii legi, ministrul a precizat că analiza Ministerului Finanțelor privind media creșterilor salariale nu este încă finalizată. Până în acest moment, prioritatea a fost stabilirea unei structuri coerente a grilelor de salarizare, urmând ca evaluările financiare să fie integrate ulterior în procesul legislativ.