Partidele din Coaliţie nu au avansat cu principalele teme aflate pe masa negocierilor

Partidele din coaliția de guvernare au făcut pași înainte în negocierile în ceea ce privește reforma administrației, iar PSD urmează să prezinte, la următoarea ședință a coaliției, un set de propuneri concrete.

Între partide, divergențele persistă în privința reducerii numărului de parlamentari la maximum 300, inițiativă respinsă de PSD, UDMR și reprezentanții minorităților, scriu editorii România TV.

Conform surselor din coaliție, problema organizării alegerilor pentru Primăria Capitalei rămâne nerezolvată, ceea ce reduce semnificativ șansele ca scrutinul să aibă loc până la sfârșitul acestui an.

Pe tema reformei administrației, negocierile au înregistrat progrese, iar PSD urmează să vină săptămâna viitoare cu un set de propuneri concrete.

În privința reformei administrației, discuțiile au avansat, iar social-democrații urmează să înainteze săptămâna viitoare mai multe propuneri detaliate.

În primării vor fi concediați 10% dintre angajați

Primarii vor avea libertatea de a decide asupra reducerilor de personal, ceea ce înseamnă că în unele administrații locale vor putea fi disponibilizați mai mulți angajați, în timp ce în unitățile cu efective mici, cheltuielile vor putea fi ajustate prin alte măsuri.

În privința restructurării ministerelor, liderii coaliției au analizat două opțiuni. Prima prevede reducerea cu 20% a personalului, argumentul fiind că ministerele au de patru ori mai mulți angajați decât primăriile. A doua variantă propune o diminuare de 10%, similară cu cea aplicată în administrațiile locale.

Ședința coaliţiei de guvernare a început la ora 14.00. Inițial, ședința coaliției trebuia să aibă loc luni, însă a fost amânată.

Premierul Ilie Bolojan a lansat, acum două luni, o propunere de reformă menită să reducă cu 10–15% numărul total al angajaților din administrația locală, însă inițiativa s-a lovit de opoziția PSD și UDMR. Întâlnirile de mediere cu președintele Nicușor Dan nu au dus la un consens, potrivit G4Media.

O decizie privind reforma administrației, amânată de aproximativ o lună și jumătate, este în continuare așteptată, blocajul principal fiind opoziția PSD față de măsurile propuse de premierul Ilie Bolojan. Cel mai important punct de divergență îl reprezintă concedierile din administrația publică locală, notează editorii de la România TV.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat inclusiv la Antena 3, că ceea ce se propune sub denumirea de reformă în administraţie este, de fapt, concediere în masă. „Să ştiţi că nu e reformă ceea ce se propune. Sunt concedieri în masă. Când dai afară oameni, asta nu înseamnă că faci reformă, ci că pur şi simplu se concediază oamenii. Este şi punctul de vedere al celor de la UDMR”, a afirmat Grindeanu.

PSD vrea ca primarii și șefii de consilii județene să decidă dacă fac concedieri sau reduc cheltuielile de salarizare cu 10%

„Suntem de acord cu o reducere de 30% a numărului de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate. (…) Am solicitat ca să existe totuși o atonomie locală și să dăm posibilitatea ordonatorilor de credite – primari, șefi de consilii județene – să aibă și o a doua opțiunea, respectiv reducerea cu 10% a chetuielilor de personal”, spunea Olguța Vasilescu.

Vicepreședintele PSD a precizat că astfel se dă posibilitatea primarilor și președinților de consilii județene „să aleagă fie disponibilizări de personal, fie reducerea cheltuielilor de salarizare”.

„Am discutat ca reducerile să se facă și în administrația publică centrală. Un procent de măcar 10% reduceri de personal. În administrația centrală de ani de zile nu s-a făcut nicio restructurare”, a spus Olguța Vasilescu.

Pe 1 octombrie, liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR s-au întâlnit la Guvern pentru a discuta o propunere de reformă a administrației publice locale, care prevede reducerea cu 10.000–12.000 a numărului de angajați din administrația locală, alături de diminuarea cheltuielilor din alte surse decât cele de personal, potrivit surselor G4Media. Până în prezent, nu s-a luat nicio decizie finală.

Premierul Ilie Bolojan a respins propunerile inițiale ale PSD și UDMR, care evitau concedierile și vizau doar reducerea bugetelor primăriilor. El a subliniat că diminuarea fondurilor nu poate fi controlată eficient de guvern și reprezintă doar soluții temporare, fără a rezolva cu adevărat problema organigramelor supradimensionate.

Șeful guvernului a declarat în repetate rânduri că deficitul bugetar-record lăsat de guvernele Ciolacu au printre cauze și suprapopularea multor primării cu sinecuriști de partid, iar soluția structurală este scăderea efectivă a numărului de angajați.

Citește și: Ciprian Ciucu exclude o alianță PSD-PNL-USR la București: „N-o să văd niciodată un candidat comun. Să nu repetăm episodul rușinos Crin Antonescu”

Pe masa negocierilor a fost și organizarea alegerilor pentru Primăria Municipiului București (PMB)

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 și posibil candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, din partea PNL, a reclamat faptul că data scrutinului trebuia fixată. În caz contrar, alegerile pentru Primăria Generală ar urma să se desfășoare în primăvara anului 2026.

Partidele aflate la guvernare nu au ajuns la un acord cu privire la susținerea unui candidat comun la alegeri, astfel că, probabil, fiecare va avea propriul candidat.

Reducerea numărului de parlamentari la 300

Un alt subiect ce trebuia tranșat în ședința Coaliției ar fi fost și cel al reducerii numărului de parlamentari la 300.

USR a depus deja un proiect în Parlament, prin care ar urma să fie puse în aplicare rezultatele referendumului organizat pentru reducerea numărului de parlamentari, în anul 2009.

Președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a afirmat că PNL nu va susține proiectul de act normativ al USR. Conform lui Abrudean, liberalii vor veni cu propriul proiect legislativ, având în vedere că inițiativa USR ar avea unele vicii de legislație.

Citește și: Ilie Bolojan, despre reducerea numărului de parlamentari: „Nu sunt un populist, ci respect pentru electorat. E o formă de a le arăta o minimă solidaritate”