- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Diverse

Paștele în tradiția ortodoxă românească: Sărbătoarea Învierii și simbolistica preparatelor pascale

11 Apr, 18:08 • Daniela Oancea
Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos, cunoscută în tradiția ortodoxă drept Paștele, este considerată „sărbătoarea sărbătorilor și praznicul praznicelor”, un moment central al calendarului religios creștin, marcat de bucurie și semnificație spirituală profundă, scrie doxologia.ro.
Paștele în tradiția ortodoxă românească: Sărbătoarea Învierii și simbolistica preparatelor pascale

Când spunem cuvântul „Paști”, fiecare dintre noi ne gândim la sărbătoarea aceasta mare, care ne stă în față acum. Cuvântul „Paști” vine de la pasha, un cuvânt evreiesc, care înseamnă trecere. Au fost Paști și sunt Paști și pentru evrei.

Paștile noastre sunt Paști creștine. Evreii sărbătoareau și sărbătoresc la Paști ieșirea din robia egipteană, trecerea prin Marea Roșie, trecerea prin pustie și ajungerea lor în Canaan.

Noi, la Sfintele Paști, sărbătorim altceva decât evreii, și anume trecerea de la moarte la viață și de pe pământ la cer – Părintele Teofil Părăian, Sfintele Paști în cultul ortodox, Editura Doxologia, Iași, 2013, p.20-21.

În interpretarea teologică ortodoxă, Învierea este văzută ca biruință asupra morții și a păcatului strămoșesc, prin asumarea naturii umane de către Fiul lui Dumnezeu, cu scopul mântuirii acesteia.

Sărbătoarea marchează, totodată, finalul Postului Mare, o perioadă de 40 de zile de abstinență și de pregătire spirituală, urmată de celebrarea Învierii în comunitățile creștine.

În România, Paștele este însoțit de o serie de tradiții domestice și culinare transmise din generație în generație, de la pregătirea locuințelor până la prepararea bucatelor specifice.

Printre acestea se numără pasca, cozonacul, ouăle roșii și mielul pascal, fiecare având o simbolistică religioasă distinctă în cultura populară ortodoxă.

Potrivit tradiției, pasca este asociată cu pâinea binecuvântată la Cina cea de Taină, fiind preparată în principal din făină de grâu, lapte și brânză de vaci, cu variații regionale în funcție de obiceiurile locale.

Cozonacul, de formă alungită, este interpretat în tradiția populară ca simbol al mormântului în care a fost așezat Iisus Hristos după Răstignire.

Ouăle roșii, element central al ritualului pascal românesc, sunt asociate simbolic cu Patimile și Învierea. Culoarea roșie este interpretată ca simbol al sângelui Mântuitorului, iar gestul ciocnirii ouălor este legat de ideea Învierii. Coaja oului este asociată în tradiția populară cu piatra mormântului.

Mielul pascal este, în tradiția creștină, un simbol al sacrificiului și al inocenței, fiind asociat cu figura lui Iisus Hristos, descris în teologia creștină ca „Mielul lui Dumnezeu”, scrie doxologia.ro.

Aceste interpretări sunt consemnate în tradiția bisericească și în explicațiile oferite de clerici ortodocși, inclusiv de preoți din parohii locale.

Citește și: Săptămâna Luminată, tradiții și semnificații în fiecare zi după Paște

Urmărește Daily Business pe Google News