Săptămâna Luminată, tradiții și semnificații în fiecare zi după Paște

Săptămâna Luminată. Pentru români, prima săptămână după Paște este plină de tradiții și semnificații. Fiecare zi a săptămânii are o simbolistică aparte.

Săptămâna Luminată. Lunea Albă, tradiții și semnificații

Lunea Albă este a doua zi de Paște și marchează începutul oficial al Săptămânii Luminate. Este o zi a bucuriei continue și a odihnei. Tradiția spune că nu este bine să faci muncă grea, iar gospodinele nu au voie să spele. Se spune că cine nu ține cont de aceste lucruri are ghinion tot anul.

Este o zi dedicată vizitelor la rude și prieteni, a păcii, iertării și rugăciunii. Credincioșii participă la slujbe speciale și mulțumesc pentru darurile primite, potrivit click.ro. 

Citește și Papa Francisc a murit a doua zi de Paște. Avea 88 de ani

Marțea Albă 

Marțea Albă este a treia zi de Paște. În anumite părți ale țării băieții obișnuiesc să stropească fetele cu parfum, un gest simbolic ce semnifică purificarea și reînnoirea.

Potrivit tradiției populare, cei care mor în această zi ajung direct în Rai, datorită porților cerești încă deschise.

Miercurea Luminată

Ziua de miercuri este o zi de mulțumire și speranță. Credincioșii continuă să participe la slujbe pascale cu ușile altarului larg deschise,  simbolul Raiului deschis tuturor.

Chiar dacă este miercuri, nu se ține post. Potrivit tradiției, dorințele rostite sincer în această zi au șanse să se îndeplinească pe parcursul anului.

Joia Verde 

Această zi este cunoscută și ca Joia Luminată. Se obișnuiește ca preoții să țină slujbe speciale, iar credincioșii obișnuiesc să ducă la biserică verdețuri precum ceapă verde, leurdă sau urzici pentru a fi sfințite.

Gospodinele nu au voie să spele rufe, să coasă sau să planteze în grădini. Se spune că cei care nu respectă aceste obiceiuri atrag secetă și necazuri. Grădinile și livezile se sfințesc, dar nu se lucrează.

Vinerea Scumpă (Izvorul Tămăduirii) 

În această zi se amintește de miracolul Izvorului Tămăduirii. Se săvârșește slujba de sfințire a apei (aghiasma mică), considerată vindecătoare.

Este singura vineri din an în care se mănâncă „de dulce”. Nu se gătește, în multe zone se consumă mâncare rece pregătită dinainte. Este o zi în care nu se vorbește de rău și nu se face rău nimănui. Apa sfințită nu se aruncă niciodată, ci se păstrează cu grijă.

Citește și Cât a plătit o familie de români pentru două nopți de cazare all inclusive de Paște la malul mării

Sâmbăta Luminată 

Această zi este dedicată pomenirii celor adormiți, dar nu în tristețe, ci în lumina Învierii. Este cunoscută și ca Paștele Morților sau Moșii de primăvară.

Preoții țin slujbe speciale cu ușile altarului deschise. Nu se face curățenie, nu se spală și nu se muncește în grădină. Focurile în curte sunt evitate în anumite regiuni.

Duminica Tomii 

Aceasta este prima duminică după Paște și încheie Săptămâna Luminată. Se comemorează momentul în care Apostolul Toma s-a încredințat de Învierea Domnului, atingând rănile Lui.

Nu se mai spune „Paște Fericit”, ci doar „Hristos a Înviat!”, semn că sărbătoarea intră într-o etapă de continuitate spirituală. Se evită pomenirile triste. În unele sate, ouăle roșii rămase se dau celor nevoiași sau se pun la rădăcina pomilor, pentru belșug și sănătate.