Pîslaru respinge varianta unui premier tehnocrat: „Ar fi un guvern fără sprijin politic real”

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat sâmbătă, într-un interviu acordat postului Digi24, că nu susține ideea instalării unui premier tehnocrat în fruntea Guvernului, argumentând că o astfel de formulă ar depinde de un sprijin politic instabil și ar risca să transforme șeful Executivului într-un „premier-marionetă”.

Te-ar mai putea interesa și: Grindeanu îi cere lui Dragoș Pîslaru lista proiectelor legislative necesare pentru accelerarea absorbției PNRR

Pîslaru respinge varianta unui premier tehnocrat: „Ar fi un guvern fără sprijin politic real”

Întrebat direct dacă el ar putea fi varianta de tehnocrat luată în calcul pentru funcția de prim-ministru, Pîslaru a respins categoric această posibilitate și a reiterat că, în opinia sa, cea mai potrivită opțiune pentru conducerea Guvernului ar fi Ilie Bolojan. Ministrul interimar a explicat că România traversează un moment politic complicat, în care este nevoie de o majoritate clară și stabilă, capabilă să susțină reforme și decizii dificile, nu de o formulă tehnocrată dependentă de negocieri fragile între partide.

Pîslaru a avertizat că un premier tehnocrat fără susținere politică solidă riscă să fie controlat din umbră de partidele care îl susțin temporar și care își pot schimba rapid poziția în funcție de interesele de moment. El a făcut referire și la actuala criză politică, sugerând că anumite formațiuni politice ar prefera un astfel de scenariu tocmai pentru a putea influența deciziile guvernamentale fără a-și asuma direct responsabilitatea politică.

În argumentația sa, ministrul a invocat și propria experiență din perioada guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, când a ocupat funcția de ministru al Muncii. Pîslaru a spus că acel executiv a pornit cu intenția de a implementa reforme importante, însă, pe parcurs, partidele politice și-au modificat pozițiile și au blocat sau abandonat proiectele inițiale. Potrivit acestuia, tehnocrația funcționează doar atât timp cât partidele aleg să susțină reformele, iar în momentul în care interesele politice se schimbă, întregul mecanism devine vulnerabil.