Fostul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a respins acuzațiile actualului ministru, Florin Manole, potrivit cărora ar fi fost raportate persoane decedate ca fiind dezinstituționalizate în cadrul unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pîslaru susține că lista cu persoanele decedate, prezentată de actualul ministru, datează din 30 iunie 2026 și a fost întocmită și semnată de Alexandra Zară, fosta președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), numită și susținută de PSD.
Te-ar mai putea interesa și: Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB, dar ținta pentru 2026 depinde de miliardele de euro din PNRR
Reacția fostului ministru vine după ce Florin Manole a declarat, luni, că România riscă să piardă bani din PNRR din cauza unor raportări incorecte privind numărul persoanelor cu dizabilități care au fost scoase din centrele rezidențiale și integrate în comunitate. Potrivit actualului ministru, în raportările transmise Comisiei Europene au fost incluse inclusiv persoane decedate, iar alte aproape 500 de cazuri nu respectau criteriile de eligibilitate.
Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Dragoș Pîslaru a afirmat că Florin Manole omite să precizeze proveniența listei pe care o folosește pentru a susține acuzațiile. El a explicat că documentul respectiv a fost realizat la 30 iunie, în perioada în care Alexandra Zară conducea ANPDPD. Pîslaru a susținut că tocmai din cauza problemelor de management pe care le-ar fi constatat a demis-o pe aceasta și a numit-o în funcție pe Ana Rădulescu, despre care spune că a reorganizat activitatea instituției.
Fostul ministru afirmă că, după schimbarea conducerii ANPDPD, datele au fost verificate și actualizate. Potrivit acestuia, la 31 august, autoritatea a transmis ministerului o centralizare realizată pe baza informațiilor primite din teritoriu, de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului. Aceasta indica 3.976 de persoane eligibile pentru îndeplinirea jalonului de dezinstituționalizare și, susține Pîslaru, nu mai includea cazurile de persoane decedate identificate în raportarea anterioară.
Dragoș Pîslaru consideră că acuzațiile lansate de actualul ministru apar într-un moment în care Comisia Europeană verifică îndeplinirea jalonului și susține că Florin Manole încearcă să găsească un responsabil pentru eventualele probleme apărute în negocierile cu experții europeni. El a apărat centralizarea de 3.976 de persoane, pe care a descris-o drept cea mai riguroasă raportare posibilă pe baza datelor disponibile la acel moment.
În opinia fostului ministru, eventualele neconcordanțe semnalate de Comisia Europeană țin de clarificări metodologice și de interpretarea criteriilor de eligibilitate, inclusiv în cazul tinerilor care au ieșit din sistemul de protecție. Pîslaru a respins categoric acuzația că ar fi fost raportate persoane decedate în centralizarea transmisă la 31 august și a insistat că diferențele de interpretare nu pot fi considerate falsuri.
Acesta a mai precizat că, în cele cinci luni în care a ocupat funcția de ministru interimar al Muncii, nu a semnat și nu a transmis personal nicio raportare către Comisia Europeană. Potrivit explicațiilor sale, această responsabilitate revenea direcției de specialitate din minister.
Pîslaru a invocat și renegocierea jalonului cu Comisia Europeană, realizată în primăvara anului 2026. El susține că ținta inițială a fost redusă la 4.000 de persoane dezinstituționalizate, iar indicatorul a fost modificat pentru a putea fi măsurat mai clar. Având în vedere marja de toleranță de 5%, pragul care trebuia atins era de 3.800 de persoane. În aceste condiții, cele 3.976 de cazuri considerate eligibile în raportarea de la 31 august ar fi fost suficiente pentru îndeplinirea jalonului, potrivit fostului ministru.
De cealaltă parte, Florin Manole susține că raportările au fost greșite și că responsabilitatea pentru situația creată aparține fostei conduceri a ministerului. Ministrul a afirmat că Dragoș Pîslaru ar fi fost avertizat în scris, în luna august, de mai multe ori, de către angajații Ministerului Muncii, cu privire la necesitatea verificării și completării datelor și a documentelor justificative. Potrivit lui Manole, aceste avertismente nu au fost urmate de măsurile necesare, iar către Comisia Europeană au fost transmise informații incorecte.
Ministrul a prezentat și cronologia verificărilor. Până la 8 iulie 2026, susține acesta, fusese stabilit cadrul general pentru procesul de dezinstituționalizare, iar instituțiile implicate fuseseră informate că persoanele decedate, cele transferate în alte centre rezidențiale și cele aflate în forme de locuire care nu respectau criteriile nu puteau fi incluse în atingerea țintei.
La 10 iulie, dosarul privind dezinstituționalizarea a fost predat noii conduceri a ANPDPD, printr-un protocol oficial. Aceasta a avut la dispoziție aproape două luni, până la 31 august, pentru verificarea documentelor și confirmarea eligibilității cazurilor. La începutul lunii septembrie, autoritatea a anunțat că ținta a fost îndeplinită, raportând 3.976 de persoane dezinstituționalizate.
Potrivit lui Florin Manole, după ce tabelul a ajuns la Comisia Europeană, experții au identificat informații lipsă, persoane decedate, transferuri în alte centre rezidențiale și cazuri ale unor persoane care nu fuseseră instituționalizate înainte de anul 2020. Comisia a solicitat revizuirea urgentă a datelor, iar verificarea ulterioară realizată la nivelul ministerului a dus la eliminarea a 478 de cazuri.
Acestea includeau persoane decedate, persoane care nu îndeplineau criteriul privind instituționalizarea anterioară anului 2020, dosare fără documente justificative, precum și situații în care beneficiarii se aflau în forme de locuire neconforme, erau încă în proces de dezinstituționalizare sau fuseseră transferați în alte centre. În urma acestei verificări, numărul persoanelor considerate eligibile a scăzut de la 3.976 la 3.498.