PPE și Renew Europe cer Comisiei să condiționeze plata a 770 mil. euro din PNRR de respectarea statului de drept în România

Solicitarea apare într-o scrisoare trimisă luni, 24 august, de președintele PPE, Manfred Weber, și lidera Renew Europe, Valérie Hayer, președintei Comisiei Europene, document consultat de Politico, informează Agerpres.

Cei doi avertizează asupra riscului ca plata fondurilor europene să contribuie, în opinia lor, la afectarea statului de drept în România și cer Comisiei o intervenție rapidă înainte de termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea reformelor din cadrul MRR.

Weber și Hayer susțin că plata celor 770 de milioane de euro nu ar trebui tratată ca o procedură pur tehnică și îi cer lui von der Leyen să clarifice că fondurile nu vor fi eliberate, dacă reforma legislației privind integritatea nu respectă pe deplin principiile statului de drept, dreptul UE, standardele europene privind drepturile omului și recomandările Comisiei de la Veneția.

Scrisoarea face referire la amendamentul introdus în Parlamentul României în cadrul noii legislații privind integritatea, care prevede încetarea de drept a unui mandat în anumite situații în care un conflict de interese sau o incompatibilitate a fost constatată definitiv, inclusiv pentru situații anterioare intrării în vigoare a noii legi.

Potrivit celor doi lideri ai grupurilor politice europene, această prevedere îl vizează în mod particular pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR.

Ei susțin că modul în care a fost introdus amendamentul și declarațiile publice ale unor lideri politici indică faptul că măsura ar fi fost concepută pentru un caz individual. PSD și AUR au susținut amendamentul, în timp ce PNL și USR au contestat legea la Curtea Constituțională.

Fritz a fost declarat în conflict de interese administrativ de Agenția Națională de Integritate în legătură cu o procedură urbanistică din 2020

Potrivit constatărilor ANI și hotărârilor instanțelor, el a aprobat un referat privind modificarea unui plan urbanistic zonal, iar documentația tehnică pentru beneficiar fusese realizată de firma unui arhitect și consilier local USR care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală.

Fritz a susținut că a preluat procedura începută în timpul mandatului predecesorului său și că a acționat în baza recomandărilor funcționarilor cu atribuții în domeniu.

În iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Fritz și a menținut constatarea conflictului de interese

În urma acestei decizii, prefectul de Timiș a aplicat ulterior o sancțiune constând în diminuarea cu 10% a indemnizației primarului timp de șase luni. În acest moment, Fritz este în continuare primar al Timișoarei.

Decizia definitivă a instanței a menținut, de asemenea, efectele prevăzute de legislația în materie de integritate privind interdicția de a ocupa o funcție sau demnitate publică aleasă timp de trei ani.

Curtea de Apel Timișoara a arătat în motivarea menținută de Înalta Curte că legislația aplicabilă prevedea, în astfel de situații, încetarea mandatului și interdicția de a ocupa o funcție publică aleasă pentru trei ani.

Controversa s-a intensificat după ce Parlamentul României a introdus noua prevedere privind încetarea mandatului

Potrivit lui Weber și Hayer, aceasta adaugă o consecință juridică suplimentară unei situații produse sub legislația anterioară și ridică probleme în ceea ce privește neretroactivitatea legii, securitatea juridică și proporționalitatea sancțiunilor.

Cei doi eurodeputați invocă și statutul lui Fritz de cetățean german ales în România. În opinia lor, mandatul său electoral este legat și de drepturile conferite cetățenilor Uniunii Europene prin articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și solicită Comisiei să analizeze dacă noul mecanism este compatibil cu dreptul UE.

„Amendamentul Fritz” a fost însă declarat constituțional de Curtea Constituțională a României la 17 august

CCR a stabilit cu majoritate de voturi că prevederea privind încetarea de drept a mandatului este constituțională. Curtea a argumentat că norma nu introduce o sancțiune personală retroactivă pentru fapta din trecut, ci pune capăt unui mandat a cărui integritate a fost afectată și ale cărui efecte juridice nu s-au epuizat.

Motivarea CCR, publicată ulterior, arată că o situație de conflict de interese ale cărei efecte juridice continuă să existe poate afecta integritatea funcției publice. Curtea a făcut astfel distincția între aplicarea retroactivă a unei sancțiuni și aplicarea imediată a unei reguli privind exercitarea în prezent a unei funcții.

Trei judecători constituționali, între care președinta Curții, Simina Tănăsescu, au formulat o opinie separată, contestând această interpretare.

Ei au susținut că noua prevedere introduce o consecință mai severă pentru o situație juridică produsă sub legislația anterioară și au invocat inclusiv problema afectării mandatului obținut prin vot. Opinia separată nu schimbă caracterul obligatoriu al deciziei majorității CCR.

Weber și Hayer susțin în scrisoare că decizia CCR nu înlătură îngrijorările europene.

Ei afirmă că, dincolo de problema constituționalității, măsura trebuie analizată prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a dreptului Uniunii Europene.

Cei doi cer, de asemenea, o evaluare a reformei în ansamblu, afirmând că aceasta ar putea conține și alte prevederi care nu corespund obiectivelor inițiale convenite cu Comisia Europeană.

Weber și Hayer indică în special cerințele de transparență și proporționalitatea regimului sancțiunilor disciplinare.

„Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să fie o condiție prealabilă absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență în orice stat membru”, se arată în scrisoare, potrivit relatărilor despre document.

Weber și Hayer cer Comisiei să transmită fără echivoc că plata fondurilor RRF este condiționată de implementarea reformelor în deplină conformitate cu dreptul UE, standardele privind drepturile omului și recomandările Comisiei de la Veneția.

Cei doi afirmă că intervenția Comisiei ar putea determina Parlamentul României să își reconsidere poziția și ar putea evita pierderea celor 770 de milioane de euro în granturi europene. Ei subliniază că legea nu fusese încă promulgată de președintele Nicușor Dan la momentul trimiterii scrisorii și că perioada până la 31 august este foarte scurtă.

România nu a depus a șasea și ultima cerere de plată din cadrul MRR

Într-un răspuns transmis marți, Comisia Europeană a confirmat că a primit scrisoarea, dar a precizat că nu a fost depusă încă de România a șasea și ultima cerere de plată din cadrul MRR.

Executivul UE a mai arătat că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul acestei ultime cereri și că serviciile Comisiei continuă discuțiile tehnice cu autoritățile române pentru implementarea Mecanismului până la termenul-limită de 31 august 2026.

Comisia Europeană nu a anunțat, până în prezent, blocarea celor 770 de milioane de euro ca urmare a scrisorii PPE și Renew Europe

Solicitarea celor două grupuri politice reprezintă, astfel, un apel adresat executivului UE de a condiționa plata fondurilor, în timp ce evaluarea oficială a îndeplinirii jaloanelor urmează să aibă loc în cadrul ultimei cereri de plată.

Cazul Fritz intervine într-un moment în care România încearcă să închidă ultimele reforme și investiții din PNRR înainte de expirarea termenului de 31 august. România se află în ultima săptămână a perioadei de implementare a Mecanismului, iar circa 770 de milioane de euro reprezintă una dintre principalele mize financiare ale reformelor rămase de finalizat.

Scrisoarea lui Weber și Hayer adaugă astfel o dimensiune politică și juridică europeană unei dispute interne privind noua legislație a integrității și mandatul lui Dominic Fritz. În timp ce majoritatea CCR a considerat prevederea constituțională, contestatarii acesteia susțin că aplicarea ei în cazul unui mandat obținut înainte de intrarea în vigoare a legii ridică probleme privind neretroactivitatea și protecția drepturilor electorale.

La 25 august, legea nu fusese încă promulgată de președintele Nicușor Dan, iar Comisia Europeană nu formulase o decizie privind cererea de plată. Următoarele zile, înainte de termenul de 31 august, sunt decisive atât pentru finalizarea reformelor românești din PNRR, cât și pentru evaluarea Comisiei asupra ultimei cereri de plată.

Citește și: Parlamentul intră în sesiune extraordinară pentru proiectele legate de jaloanele din PNRR