Prețurile locuințelor au continuat să crească în Europa la finalul anului 2025, iar România se aliniază acestui trend, cu o majorare de 6,7% în ultimul trimestru, peste media Uniunii Europene de 5,5%, potrivit datelor analizate de Euronews. Evoluția confirmă o revenire generalizată a pieței imobiliare europene, după perioada de încetinire cauzată de creșterea dobânzilor și de scăderea puterii de cumpărare, relatează digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Chiriile locuințelor de stat cresc după aproape 20 de ani. Guvernul actualizează tarifele în funcție de inflație
Specialiștii din domeniu explică această creștere prin stabilizarea condițiilor de finanțare. După valul de majorări de dobândă din 2023–2024, piețele financiare au început să se stabilizeze, iar indicele Euribor și ratele creditelor ipotecare au devenit mai predictibile. Acest lucru a determinat mulți cumpărători să revină pe piață, după ce își amânaseră achizițiile în perioadele de incertitudine. Potrivit experților citați, îmbunătățirea accesului la finanțare a fost principalul motor al relansării cererii imobiliare la nivel european.
La nivel continental, însă, evoluțiile sunt inegale, iar unele piețe au înregistrat creșteri mult mai accentuate. Ungaria a condus clasamentul european, cu o creștere anuală de 21,2%, susținută atât de programe guvernamentale de sprijin pentru cumpărarea de locuințe, cât și de activitatea intensă a investitorilor. În acest context, măsurile de creditare avantajoasă și garanțiile publice pentru tinerii cumpărători au stimulat puternic cererea, contribuind la menținerea unor prețuri ridicate și la consolidarea unei piețe în favoarea vânzătorilor.
Creșteri importante au fost înregistrate și în sudul Europei, în special în Portugalia și Croația, unde prețurile au urcat cu 18,9%, respectiv 16,1%. În Spania, creșterea de 12,9% a fost alimentată de cererea internă solidă, dar și de interesul ridicat al investitorilor străini, al nomazilor digitali și al cumpărătorilor de locuințe de vacanță. Orașe precum Valencia și Madrid au depășit media națională, pe fondul presiunii exercitate de piața închirierilor pe termen scurt și al atractivității turistice.
Un factor comun în aceste piețe dinamice îl reprezintă oferta limitată de locuințe, în special în marile centre urbane și în zonele de coastă. În Portugalia, de exemplu, lipsa proiectelor noi în orașe precum Lisabona și Porto a amplificat creșterea prețurilor. În același timp, politicile publice de sprijin, inclusiv schemele de garantare a creditelor ipotecare pentru tineri, au stimulat accesul la locuințe, contribuind indirect la menținerea presiunii pe prețuri.
În Europa Centrală și de Est, mai multe state au raportat creșteri de peste 10%, inclusiv Slovacia, Bulgaria, Letonia, Lituania și Cehia. Potrivit analiștilor, aceste piețe au beneficiat de creștere economică, investiții în infrastructură și intrări de capital, dar și de faptul că pornesc de la niveluri mai scăzute ale prețurilor față de Europa de Vest, ceea ce permite creșteri procentuale mai rapide.
În România, avansul de 6,7% plasează piața peste media europeană, dar sub ritmul accelerat din statele cu presiune puternică pe cerere. Evoluția este considerată moderată în context regional, fiind influențată de stabilizarea creditării și de revenirea graduală a cumpărătorilor pe piață.
În marile economii ale Uniunii Europene, diferențele sunt semnificative. Germania a înregistrat o creștere de 3%, afectată de dependența de creditarea ieftină și de reglementările stricte din sectorul imobiliar, în timp ce Franța a consemnat doar 1%, pe fondul unei piețe care încă își revine după corecțiile din 2023–2024. Italia a avut o evoluție mai dinamică, cu un avans de 4,1%, în timp ce Finlanda a fost singura țară analizată unde prețurile au scăzut, cu 3,1%.