Primăriile revin la grila unică de salarizare după aproape un deceniu. Guvernul schimbă radical sistemul de plată din administrația locală

Guvernul propune o reformă a sistemului de salarizare din administrația publică locală, care va schimba modul în care sunt stabilite veniturile funcționarilor din primării și consilii județene. După aproape zece ani în care autoritățile locale au avut libertatea de a-și fixa propriile salarii în anumite limite, noua Lege a salarizării readuce administrația locală în cadrul sistemului național unitar de salarizare, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan caută noul premier: Trei nume în discuție după căderea Guvernului Bolojan

Primăriile revin la grila unică de salarizare după aproape un deceniu. Guvernul schimbă radical sistemul de plată din administrația locală

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că reforma urmărește corectarea unei decizii adoptate în 2017 prin Legea 153, atunci când administrația locală a fost scoasă din grila unică și a primit autonomie largă în stabilirea salariilor. Potrivit ministrului, acea schimbare a generat numeroase dezechilibre și diferențe salariale greu de justificat între localități similare.

Oficialul a declarat că noul proiect readuce salariile administrației locale într-o grilă națională, păstrând totuși o anumită flexibilitate în funcție de dimensiunea unităților administrativ-teritoriale. Guvernul susține că astfel va fi reintrodusă o ierarhie salarială „firească”, bazată pe responsabilitate administrativă și mărimea localității.

Noua lege se bazează pe principiile ierarhizării, echității și transparenței salariale. În prezent, fiecare consiliu local putea decide salariile angajaților în limitele prevăzute de lege, ceea ce a dus în timp la apariția unor discrepanțe importante între instituții și între diferite categorii de funcționari publici.

Conform noii formule, salariile vor fi stabilite în funcție de coeficienți de salarizare fixați la nivel național, iar diferențele dintre administrațiile locale vor depinde în principal de numărul de locuitori și de complexitatea activității administrative.

Guvernul împarte localitățile în patru categorii distincte. Prima categorie include municipiile și orașele cu peste 200.000 de locuitori. A doua categorie cuprinde localitățile între 50.001 și 200.000 de locuitori. A treia categorie vizează orașele și comunele cu populații între 10.001 și 50.000 de locuitori, iar ultima categorie include comunele cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

Nivelul salariilor va fi raportat la această clasificare, iar autoritățile susțin că noul sistem va elimina situațiile în care angajați din localități mici ajungeau să încaseze venituri comparabile sau chiar mai mari decât funcționari din municipii mari sau din administrația centrală.

Analiza prezentată de Guvern pentru funcția de referință de consilier superior cu studii superioare arată că reforma va avea efecte diferite în funcție de categoria localității. În majoritatea cazurilor, salariile de bază vor crește, însă veniturile brute totale vor scădea din cauza reducerii sau plafonării sporurilor și a altor beneficii salariale.

În municipiile și orașele cu peste 200.000 de locuitori, salariul de bază median va crește foarte puțin, cu aproximativ 1%, de la 9.009 lei la 9.102 lei. Totuși, venitul brut lunar median va scădea semnificativ, cu aproximativ 11%, de la 12.694 lei în 2026 la 11.334 lei în 2027. Aceasta este cea mai mare reducere estimată din întregul sistem și reflectă diminuarea sporurilor și a beneficiilor suplimentare acumulate în ultimii ani în marile administrații locale.

În localitățile cu populații între 50.001 și 200.000 de locuitori, reforma este mai avantajoasă. Salariul de bază median va crește cu aproximativ 10%, de la 7.833 lei la 8.610 lei, iar venitul brut median va avea o creștere modestă, de aproximativ 2%, ajungând la 10.721 lei. Aceasta este singura categorie în care atât salariul de bază, cât și venitul total cresc simultan.

Pentru localitățile între 10.001 și 50.000 de locuitori, salariile de bază cresc cu aproximativ 10%, însă reducerea sporurilor anulează aproape complet efectele majorării. Venitul brut median va scădea ușor, de la 10.113 lei la 9.978 lei.

În comunele cu mai puțin de 10.000 de locuitori, salariul de bază va crește de asemenea cu aproximativ 10%, însă venitul brut total va scădea cu circa 4%, de la 9.963 lei la 9.542 lei. Pentru multe administrații rurale, această modificare înseamnă că majorările salariale de bază nu vor compensa reducerea veniturilor suplimentare obținute prin sporuri și alte beneficii.

Guvernul afirmă că obiectivul principal al reformei este eliminarea „anomaliilor salariale” și restabilirea unei structuri coerente în întreg sistemul public. Executivul susține că, în ultimii ani, autonomia locală în stabilirea salariilor a dus la apariția unor diferențe foarte mari între instituții similare și la dificultăți în controlul cheltuielilor publice.

Pentru a evita scăderi bruște de venituri în momentul aplicării noii legi, proiectul introduce și un mecanism de protecție denumit „diferență salarială tranzitorie”. Acesta va permite acordarea temporară a unor compensații anumitor categorii de angajați care ar pierde sume importante după intrarea în vigoare a noilor reguli.