Putin este, „în general, de acord că lista de puncte a SUA privind Ucraina ar putea constitui baza unor acorduri viitoare”, a declarat în fața jurnaliștilor, citat de TASS.
„Ar fi nepoliticos din partea mea să vorbesc acum despre opțiuni finale, deoarece nu există încă. Dar unele lucruri sunt fundamentale”, a adăugat Putin.
Putin a subliniat că partea americană ține cont, într-o anumită măsură, de poziția Rusiei, discutată înainte și după întâlnirea de la Anchorage. „În anumite chestiuni trebuie neapărat să ne așezăm și să discutăm serios aspectele concrete”.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/Putin-Trump-1024x683.jpg)
„Trebuie să punem totul în limbaj diplomatic, pentru că una e să afirmi în termeni generali că Rusia nu plănuiește să atace Europa. Sincer, asta sună ridicol. Nu am avut niciodată intenția să facem asta. Dar dacă ei vor să audă asta de la noi, bine, o vom spune oficial, fără probleme”, a concluzionat el.
„Semnarea de documente cu conducerea Ucrainei este inutilă. Am subliniat acest lucru de multe ori. Cred că autoritățile ucrainene au făcut o greșeală fundamentală și strategică, atunci când au cedat fricii de a participa la alegerile prezidențiale. Drept urmare, președintele și-a pierdut statutul legitim, a declarat Putin.
Putin a reamintit că Rusia a organizat alegeri în timpul conflictului cu Ucraina. „Noi am ținut alegeri prezidențiale și, mai recent, alegeri municipale și regionale. Facem toate acestea. Dar, dintr-un motiv oarecare, ei nu fac.”
„De îndată ce se încheie acordurile de pace de orice fel, luptele încetează, legea marțială impusă [de Kiev] trebuie ridicată imediat. Dacă legea marțială este ridicată, alegerile trebuie convocate imediat”, a subliniat Putin.
ABC News notează că a existat impresia că se creează un anumit impuls diplomatic, pe măsură ce reprezentanți ai SUA, Europei, Ucrainei și Rusiei s-au întâlnit mai întâi la Geneva, Elveția, și apoi la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite.
Președintele american Donald Trump a declarat acum că un acord ar putea fi „foarte aproape” și că îl trimite pe emisarul său, Steve Witkoff, la Moscova săptămâna viitoare pentru a-i prezenta planul lui Putin.
Însă, în ciuda activității diplomatice intense și a optimismului public, mulți observatori apropiați situației din Rusia pun la îndoială dacă Putin este cu adevărat gata să accepte un acord acum sau dacă vede vreo nevoie reală de compromis.
„Nu văd nimic, în acest moment, care să-l determine pe Putin să-și recalculeze obiectivele sau să renunțe la cerințele sale fundamentale”, a scris Tatiana Stoyanova, fondatoarea R.Politik și cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center, pe X.
„Putin se simte mai încrezător ca niciodată în privința situației de pe teren și este convins că poate aștepta până când Kievul va accepta, în sfârșit, că nu poate câștiga și trebuie să negocieze în termenii binecunoscuți ai Rusiei”, a adăugat Stoyanova.
„Dacă americanii pot ajuta să se meargă în această direcție – bine. Dacă nu, el știe oricum cum să procedeze.”
Boris Bondarev, fost diplomat rus care a demisionat în semn de protest după invazia din 2022, a declarat pentru ABC News că este „foarte probabil” ca această rundă recentă de negocieri să se încheie fără rezultat, cu ambele părți încă departe de un consens pe problemele-cheie, așa cum s-a întâmplat și în eforturile anterioare.
Noul plan, în 19 puncte, negociat cu Ucraina în această săptămână este foarte puțin probabil să se alinieze obiectivelor Moscovei, a spus Bondarev. Chiar și planul original în 28 de puncte, la care Rusia a contribuit împreună cu Witkoff, „nu a fost pe deplin acceptabil pentru Rusia de la început”, a menționat el, indicând ezitarea aparentă a Kremlinului de a se angaja în schema inițială. „Acum este și mai puțin acceptabil”, a adăugat Bondarev. „Deci, desigur, nu l-ar accepta.”
Totuși, Bondarev nu a exclus complet posibilitatea ca Putin să încerce un acord care să includă multe dintre cerințele sale.
„Desigur, trebuie să fim pregătiți pentru orice surpriză din partea Kremlinului”, a spus el. „Încă mai pot surprinde uneori.”
Propunerea inițială a SUA în 28 de puncte, care favoriza puternic Rusia, a fost redusă la 19 puncte, potrivit oficialilor americani și ucraineni, în cadrul negocierilor de la Geneva.
Unele dintre cele mai inacceptabile puncte pentru Kiev au fost eliminate, potrivit surselor apropiate discuțiilor, inclusiv plafonarea armatei ucrainene și amnistia pentru crime de război. Totuși, nu este clar, în totalitate, ce include noul plan, iar cele mai dificile probleme, inclusiv cedarea de către Ucraina a unor teritorii neocupate, rămân nerezolvate.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a minimalizat miercuri, din nou, speranțele privind un acord, afirmând că este „prea devreme să spunem” dacă părțile beligerante sunt aproape de o înțelegere. De atunci, adjunctul ministrului de externe al Rusiei a declarat că Moscova nu va face concesii majore.
Deși SUA proiectează optimism, nu este clar cât de serioasă este Rusia, care a obținut câștiguri limitate pe câmpul de luptă — în ceea ce privește dorința de a încheia pacea.
„Putin nu vrea un acord”, a declarat John Herbst, fost ambasador american în Ucraina, la un eveniment al Atlantic Council, marți. „Singurul acord pe care îl vrea este un dictat: capitularea Ucrainei. În rest, vrea să continue lupta.”
„Bănuiesc că, dacă Ucraina ar fi acceptat acele 28 de puncte teribile, Putin s-ar fi întors pentru mai mult”, a adăugat Herbst.
„El înțelege că acele 28 de puncte reflectau o flexibilitate considerabilă din partea SUA în direcția sa și ar fi spus: Să vedem ce altceva putem obține.”
Kremlinul a indicat că noul plan de pace a fost discutat în cadrul summitului dintre Putin și Trump din Alaska, în august.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/Trump_putin-1024x682.jpg)
Putin a plecat din Alaska cu ideea lansată de Trump, potrivit căruia ei doi ar avea o „relație fantastică”, și bazându-se pe asta a reușit să neutralizeze cererea anterioară a lui Trump de a conveni un armistițiu imediat, a amânat noi sancțiuni americane, și a obținut perspectiva unei posibile cooperări economice bilaterale profitabile.
În ciuda unui angajament nominal față de negocierile de pace, Rusia și-a intensificat doar ofensiva de pe linia frontului și și-a extins atacurile de mare distanță asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice, comentează editorii ABC News.
Forțele ruse au capturat aproximativ 906 km² de teritoriu ucrainean — o suprafață comparabilă cu cea a capitalei germane, Berlin — de la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, conform datelor think tank-ului Institute for the Study of War.
Putin afirmă de câțiva ani că orice acord de pace cu Ucraina trebuie să reflecte „noile realități teritoriale”, rezultate din ocupația rusă a unor mari părți ale țării. Pe măsură ce trupele ruse avansează, Putin pare să încerce consolidarea acestor realități teritoriale.
Noile teritorii reprezintă o porțiune minoră din cei aproximativ 115.500 km², aproape 20% de teritoriu controlat de forțele ruse în Ucraina. Dar, în ciuda ritmului lent și a costului uman ridicat raportat al avansului rus, analiștii militari independenți se tem că acesta reflectă o tendință de creștere a impulsului Moscovei.
Un avans de amploare în jurul orașului distrus Donețk, Pokrovsk, și o breșă locală neașteptată pe frontul sudic din Zaporijjia au consolidat campania de propagandă a Kremlinului, care promovează ceea ce susține a fi o victorie inevitabilă a Rusiei.
Loviturile concentrate asupra stațiilor de energie și a infrastructurii de gaze naturale au provocat pene de curent programate în multe regiuni, inclusiv în Kiev, în timp ce iarna se instalează.
Guvernul lui Zelenski a fost, de asemenea, zdruncinat de un scandal de corupție, care a dus la demiterea a doi miniștri și la investigarea unor apropiați ai președintelui.
Bondarev a afirmat că, în opinia sa, Rusia repetă strategia de întârziere și dezasamblare a negocierilor.
„Putin spune că trebuie eliminate cauzele înrădăcinate ale războiului”, a explicat Bondarev. „Nu poți elimina aceste cauze doar prin semnarea unui memorandum. Trebuie să le abordezi în detaliu. Este nevoie de mulți experți, întâlniri, coordonare, deci poate dura luni de zile. Și, în același timp, el va continua să lupte.”
„Cu fiecare mică victorie, fiecare sat nou ocupat, fiecare kilometru pătrat cucerit, poziția Rusiei va deveni tot mai solidă și tot mai puțin flexibilă”, a declarat Bondarev.
„Așteptările oamenilor privind durata unui astfel de proces sunt extrem de exagerate”, a declarat săptămâna aceasta Samuel Charap, cercetător politic senior la RAND Corporation, pentru ABC News.
„Cred că, chiar și în cel mai bun scenariu, vorbim despre luni, nu săptămâni”, a adăugat Charap.
Totuși, el a apreciat că noua inițiativă a administrației Trump este pozitivă, subliniind că aceasta a relansat negocierile și, pentru prima dată, a produs un document-cadru care include aproape toate problemele centrale ale conflictului.
„Trebuie să le recunoști meritele; cu siguranță au zdruncinat starea de stagnare instalată”, a spus Charap. „Acum au loc discuții care nu existau săptămâna trecută.”
Parlamentari și analiști ucraineni au declarat pentru ABC News că speranțele ca Putin să fie de încredere în respectarea termenilor unui eventual acord de pace rămân reduse. De aceea, cerințele Kievului pentru garanții de securitate occidentale, aderarea la NATO și sprijin militar suplimentar au fost centrale în poziția ucraineană de negociere.
Totuși, Ihor Cerniev— membru al parlamentului ucrainean și președintele delegației Ucrainei la Adunarea Parlamentară a NATO — a declarat pentru ABC News că cadrul stabilit împreună cu SUA „este un semnal bun și reprezintă un progres în negocierile noastre de pace, pentru că anterior eram blocați.”
„Totuși, unele «linii roșii» rămân”, a precizat Ihor Cerniev, „în special în privința cedării teritoriilor sau a suveranității noastre.” Oficialii ucraineni au spus că vor să lase astfel de subiecte sensibile pentru o întâlnire între Trump și Zelenskiy la Casa Albă. „Am dubii că Rusia va fi de acord cu asta”, a adăugat Ihor Cerniev.
Oleksandr Merejko, alt membru al parlamentului și Președinte al Comisiei pentru afaceri externe, a declarat pentru ABC News că el crede că „Putin va respinge acest plan de pace și își va reitera cerințele maximaliste.”
„Nu îl interesează pacea sau încetarea focului — îl interesează doar capitularea noastră”, a spus Merejko. „Ar trebui să insistăm nu pe un tratat de pace, ci pe un acord de încetare a focului.”
Zelenski a cerut constant mai multă presiune asupra Rusiei, împreună cu sprijin militar occidental mai robust pentru Kiev.
Trump a amenințat adesea cu o poziție mai dură față de Moscova, dar, potrivit lui Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia, nu este clar dacă este dispus să o pună în practică.
„La final, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține un acord în orice formă decentă”, a declarat Fried marți, la un eveniment.
Însă Bondarev a spus că vede puține speranțe pentru o schimbare iminentă a strategiei americane, sugerând că orice lipsă de unitate în administrație va întări poziția Moscovei.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/Steagurile-SUA-Rusia-896x1024.jpg)
„Diplomația occidentală nu a încercat niciodată să preia inițiativa, să-și elaboreze mai întâi propria agendă și să o impună Rusiei”, a declarat fostul diplomat. „Ei doar urmează ce face Rusia. Nu poți învinge niciodată dacă urmezi doar adversarul și îi permiți să conducă.”
„Trump a menționat că e nevoie de doi pentru tango’”, a adăugat el. „Dar în fiecare cuplu există cineva care conduce și cineva care urmează.”