Raport al Administrației Prezidențiale: Populismul are cauze structurale, iar patriotismul și apartenența la UE nu sunt incompatibile

Documentul susține că sprijinul românilor pentru Uniunea Europeană rămâne majoritar, însă este unul preponderent pragmatic și dependent de beneficiile concrete ale apartenenței la blocul comunitar.

Autorii descriu această atitudine drept un pro-europenism „prin calcul, nu prin convingere”, care poate fi erodat în lipsa unor rezultate resimțite direct de cetățeni.

Raportul respinge ideea unei opoziții între identitatea națională și cea europeană, argumentând că cele două sunt complementare, iar conflictele dintre ele sunt generate mai degrabă prin discurs politic decât de o incompatibilitate reală.

Autorii consideră că răspunsul la radicalizare nu trebuie să fie nici minimalizarea fenomenului, nici demonizarea electoratului atras de mesajele populiste.

În schimb, recomandă consolidarea bunei guvernări, reducerea inegalităților economice și sociale, dezvoltarea educației civice și istorice, protejarea spațiului informațional și promovarea unui patriotism democratic.

Potrivit raportului, combaterea extremismului trebuie să se desfășoare „pe terenul ideilor, nu prin instrumente penale”, iar apărarea democrației presupune atât fermitate în fața operațiunilor ostile, cât și deschidere față de cetățenii care aderă la astfel de curente.

Documentul susține că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană nu se exclud reciproc, ci se pot consolida unul pe celălalt. „A-ți iubi țara și a susține proiectul european sunt obiective care se pot întări reciproc”, se arată în raport.

În concluzie, autorii afirmă că provocarea nu este alegerea între identitatea națională și cea europeană, ci construirea unei democrații capabile să le armonizeze, într-un context internațional tot mai fragmentat.

Raportul a fost elaborat în cadrul Grupului de Reflecție Strategică „România în UE”, structură constituită la nivelul Administrației Prezidențiale și coordonată de consilierul prezidențial Valentin Naumescu. Printre autorii contribuțiilor se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu.

Citește și: Vaticanul acuză Uniunea Europeană de dublu standard în privința războiului