Un raport recent al NATO, publicat joi, arată că statele europene membre NATO și Canada și-au majorat cheltuielile pentru apărare cu aproape 20% în 2025, ajungând la 574 de miliarde de dolari, comparativ cu 480 de miliarde de dolari în 2024. Această creștere semnificativă survine într-un context de tensiuni continue generate de Rusia și presiuni din partea fostului președinte american Donald Trump, care a cerut aliaților europeni să aloce mai mulți bani pentru domeniul militar. În contrast, cheltuielile SUA au scăzut ușor, de la 850 la 838 de miliarde de dolari, reducând ponderea Statelor Unite în cheltuielile totale NATO de la 64% la 59%, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: NATO caută consens. Mark Rutte mizează pe sprijin european pentru Statele Unite în conflictul cu Iran
Raportul detaliază că unele țări europene depășesc chiar SUA în ceea ce privește procentul din PIB alocat apărării. Polonia și Lituania se evidențiază, alocând 4,3% și respectiv 4% din PIB pentru cheltuieli militare, în timp ce Letonia și Estonia sunt și ele printre țările cu cel mai mare angajament financiar față de apărare. Luxemburg, Belgia și Slovenia au înregistrat cele mai mari creșteri în termeni absoluți comparativ cu anul precedent, în timp ce cheltuielile au scăzut în Ungaria, Republica Cehă și în Statele Unite.
România se situează deasupra unor state mari precum Franța, Italia sau Spania, alocând 2,21% din PIB pentru apărare. Conform raportului, toate statele membre NATO au atins vechea țintă de 2% din PIB, considerată standardul minim al alianței, însă summitul de la Haga din iunie 2025 a stabilit o nouă țintă ambițioasă: 5% din PIB.
Raportul subliniază și contextul geopolitic: țările europene sunt tot mai preocupate de riscurile generate de Rusia, mai ales după încheierea conflictului din Ucraina, și urmăresc să-și consolideze propriile capacități militare. Presiunile exercitate de Donald Trump asupra aliaților europeni pentru creșterea cheltuielilor militare au contribuit la această creștere semnificativă, dar statele membre par să adopte o strategie proprie, combinând nevoia de securitate cu planificarea pe termen lung.