Raphaël Glucksmann, candidat de centru stânga la președinția Franței, a criticat decizia președintelui american Donald Trump de a relaxa restricțiile privind exporturile de motorină din Rusia, și a afirmat că măsura aduce beneficii Kremlinului, în detrimentul Europei.
Raphaël Glucksmann la Summitul POLITICO privind competitivitatea, organizat la Paris: „La conducerea Statelor Unite se află cineva care este fie un idiot util, fie un agent al distrugerii forței și libertății europene”. „[Războiul Rusiei împotriva Ucrainei] ne vizează direct pe noi, europenii, și suntem singuri.”
Raphaël Glucksmann a susținut, de asemenea, că alegerea rivalei sale de extremă dreapta, Marine Le Pen, la Palatul Élysée în 2027 ar reprezenta o victorie pentru liderul rus Vladimir Putin și un pas către „înfrângerea continentului european”.
Le Pen și-a exprimat anterior „o anumită formă de admirație” față de Putin, iar partidul său, Rassemblement National, a primit în 2014 un împrumut de la o bancă având legături cu Rusia. Le Pen a declarat că partidul a împrumutat bani din străinătate deoarece băncile franceze au refuzat să îi acorde finanțare și că împrumutul nu i-a influențat pozițiile politice. Partidul a rambursat ulterior suma.
Deși Le Pen a condamnat războiul total declanșat de Rusia în Ucraina, unii aleși ai partidului său continuă să se opună ferm sprijinului acordat Ucrainei și susțin consolidarea relațiilor cu Rusia.
La un eveniment POLITICO organizat luna trecută, Le Pen a declarat că Franța ar putea oferi Ucrainei instruire militară și asistență, dar nu își mai poate permite să acorde sprijin financiar, din cauza constrângerilor bugetare.
Potrivit sondajului POLITICO Poll of Polls, Le Pen are în prezent un avans de două cifre față de contracandidații săi în perspectiva primului tur al alegerilor prezidențiale de anul viitor. Glucksmann se află pe locul al patrulea, în urma fostului premier Édouard Philippe și a candidatului de extremă stângă Jean-Luc Mélenchon.
Alegerile prezidențiale din Franța vor ajunge în turul al doilea dacă niciunul dintre primii doi candidați nu obține peste 50% din voturi în primul tur.
În interviul acordat POLITICO, Glucksmann, unul dintre candidații cu cele mai ferme poziții proeuropene, și-a reafirmat sprijinul pentru crearea unui scut aerian european pentru Ucraina și pentru dezvoltarea unei industrii europene de apărare mai puternice și mai autonome.
Această inițiativă este susținută și de președintele francez Emmanuel Macron și beneficiază de un sprijin larg în întregul spectru politic francez.
În practică, însă, Europa rămâne divizată în privința posibilității ca țările din afara UE să aibă acces la fondurile europene destinate apărării. Franța conduce eforturile de limitare a accesului statelor din afara Uniunii la Fondul european pentru competitivitate.
Glucksmann a mai declarat că Europa ar trebui să recurgă la împrumuturi comune pentru finanțarea proiectelor de apărare, o propunere pe care Germania și alte state membre ale UE cu politici fiscale conservatoare au fost reticente să o ia în considerare.
În opinia sa, această abordare ar trebui să înlocuiască proiectele realizate prin acorduri bilaterale între state membre, precum programul franco-german pentru dezvoltarea avionului de vânătoare de nouă generație, care a eșuat.
Fără investiții comune, a afirmat el, „nicio țară europeană, inclusiv Germania, nu va putea face față, pe termen scurt, războiului viitorului”, în raport cu puteri precum China, Rusia și Statele Unite. „Este o chestiune de viață și de moarte”, a declarat Glucksmann.
El a susținut într-un interviu amplu că Franța ar trebui să își consolideze relațiile cu țările din Europa Centrală și de Est, în loc să caute apropierea de lideri precum Vladimir Putin sau Xi Jinping, președintele Chinei.
Următorul președinte al Franței „ar trebui să meargă la Varșovia, ar trebui să meargă la Tallinn”, nu la Beijing sau Moscova, a afirmat eurodeputatul.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/10/Raphael-Glucksmann-1024x653.jpg)
Candidatul de centru-stânga a afirmat că Europa trebuie să își „valorifice poziția de forță” în negocierile cu China, în contextul în care Uniunea încearcă să își reducă deficitul comercial cu această țară, care se ridică la un miliard de euro pe zi.
El a mai spus că UE ar trebui să își mențină obiectivul de eliminare treptată a automobilelor cu motoare cu ardere internă până în 2035 și să investească în vehicule electrice, pentru a nu „abandona” acest sector în favoarea Chinei.
Glucksmann încearcă să se prezinte în fața alegătorilor drept un viitor președinte al Franței dispus să se confrunte cu ceea ce el consideră a fi lideri autoritari, aflați la conducerea unor mari puteri mondiale, precum Xi, Putin și Trump.
În contextul campaniei prezidențiale, Glucksmann încearcă să își consolideze și profilul pe plan intern. El a declarat că protestele recente ale elevilor de liceu sunt „perfect legitime și justificate”.
Printre nemulțumirile acestora se numără lipsa profesorilor suplinitori în Franța, clasele supraaglomerate și starea precară a mai multor școli. Glucksmann a susținut, de asemenea, că profesorii sunt plătiți insuficient.