Manifestaţiile au început în regiunea Parisului, pe fondul nemulţumirilor legate de lipsa profesorilor, supraaglomerarea claselor şi starea clădirilor şcolare, dar s-au extins la nivel naţional şi au fost însoţite în unele oraşe de acte de violenţă şi distrugeri.
La Strasbourg, poliţia a folosit gaze lacrimogene, în timp ce la Marsilia protestatarii au aruncat artificii spre forţele de ordine. La Rennes au fost incendiate pubele, iar în zona pariziană au fost raportate incendieri şi distrugeri. Poliţia antidemonstraţii s-a confruntat cu tineri şi la Toulouse.
Ministrul Educaţiei a declarat că 65 de membri ai personalului din învăţământ au fost răniţi, dintre care 40 de directori de şcoli. Potrivit autorităţilor, aproximativ 2.000 de persoane au fost reţinute de la începutul protestelor, majoritatea fiind adolescenţi.
Ministrul Justiţiei, Gérald Darmanin, a anunţat că le-a cerut procurorilor să solicite părinţilor răspunderea civilă pentru pagubele provocate de copiii lor minori. Darmanin a susţinut, de asemenea, că mişcarea de protest a fost preluată de persoane din afara grupului de elevi.
Potrivit unei surse din anturajul premierului Sébastien Lecornu, serviciile de informaţii au afirmat în cadrul unei reuniuni de criză că mişcarea ar fi fost iniţiată de politicieni ai stângii radicale, inclusiv membri ai partidului La France Insoumise (LFI). Deputatul LFI Louis Boyard a respins această acuzaţie.
Ministrul Educaţiei urma să se întâlnească vineri cu sindicatele din educaţie şi organizaţiile de elevi pentru a încerca să deschidă un dialog şi să reducă tensiunile.
La Liège, în Belgia, elevii au organizat joi manifestaţii în mai multe zone ale oraşului, iar mai multe şcoli secundare au fost închise vineri din motive de securitate. Potrivit autorităţilor locale, joi au avut loc incidente în apropierea mai multor instituţii de învăţământ, inclusiv aruncarea unor obiecte şi petarde şi acte de vandalism.
În Franţa, protestatarii reclamă în principal lipsa profesorilor, clasele aglomerate şi degradarea infrastructurii şcolare. Mişcarea s-a desfăşurat în paralel cu protestele angajaţilor din sectorul public împotriva planurilor bugetare ale guvernului.
Citește și: Rețeaua rusă de boți „Matrioșka” îl vizează pe Gabriel Attal, înaintea alegerilor din Franța din 2027