- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Actualitate

România aruncă peste 3,4 milioane de tone de alimente anual

16 Apr, 13:08 • Bugiu ⁠Ana Maria
Federația Băncilor pentru Alimente din România atrage atenția că risipa alimentară are efecte majore asupra mediului, economiei și coeziunii sociale, în condițiile în care milioane de tone de hrană sunt irosite anual. Specialiștii subliniază necesitatea implicării consumatorilor, companiilor și autorităților pentru reducerea pierderilor și sprijinirea persoanelor vulnerabile.
România aruncă peste 3,4 milioane de tone de alimente anual

Reducerea risipei alimentare reprezintă una dintre cele mai importante provocări sociale, economice și de mediu ale României, în contextul în care anual sunt aruncate peste 3,4 milioane de tone de alimente, potrivit datelor prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România. Specialiștii organizației atrag atenția că fenomenul este mult mai complex decât imaginea obișnuită a alimentelor aruncate dintr-o gospodărie, având implicații extinse asupra resurselor naturale, economiei și coeziunii sociale, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România trimite ajutor umanitar în Liban: 15 tone de alimente și echipamente esențiale

România aruncă peste 3,4 milioane de tone de alimente anual

Reprezentanții FBAR explică faptul că risipa alimentară nu înseamnă doar pierderea produsului final, ci și irosirea tuturor resurselor utilizate în procesul de producție. Fiecare aliment aruncat implică pierderi de apă, energie, sol și muncă, consumate pe întregul lanț agroalimentar – de la cultivare și procesare până la transport și distribuție. Din această perspectivă, reducerea risipei este considerată o măsură directă de protecție a mediului, contribuind la diminuarea poluării și la utilizarea mai eficientă a resurselor naturale.

Dincolo de impactul ecologic, fenomenul reflectă și un dezechilibru social profund. În timp ce milioane de tone de alimente sunt irosite anual, o parte semnificativă a populației se confruntă cu dificultăți în accesul la hrană. Datele arată că peste 27% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, ceea ce accentuează ceea ce specialiștii numesc „paradoxul alimentar” – abundență de resurse risipite în paralel cu lipsuri reale în anumite comunități.

În acest context, băncile pentru alimente joacă un rol esențial în redistribuirea surplusului alimentar către persoanele vulnerabile. Reducerea risipei devine astfel nu doar o chestiune de eficiență economică, ci și un instrument de solidaritate socială, capabil să atenueze inegalitățile existente.

Pe plan economic, combaterea risipei alimentare contribuie la optimizarea lanțului agroalimentar și la reducerea costurilor pe termen lung. Companiile din sector pot beneficia de un cadru legislativ favorabil, reglementat prin Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, modificată ulterior prin Legea 49/2024, care permite donarea alimentelor către băncile de alimente. Aceste donații sunt încurajate prin facilități fiscale, inclusiv deductibilitatea cheltuielilor și scutirea de TVA, ceea ce stimulează implicarea operatorilor economici în reducerea pierderilor.

Urmărește Daily Business pe Google News