În discursurile și discuțiile la nivel înalt care se vor desfășura zilele acestea la sediul ONU din New York, Ministrul Oana Țoiu va fi aborda teme precum securitatea României și a Europei, în contextul încălcărilor deliberate ale spațiului aerian și abaterilor flagrante de la dreptul internațional comise de Federația Rusă, precum și războiul de agresiune împotriva Ucrainei, cu impact regional și global.
Oana Țoiu va pune accent și pe situația din Orientul Mijlociu, incluzând eliberarea ostaticilor, asistența umanitară în Fâșia Gaza și soluția durabilă a celor două state, care să garanteze securitatea regională și să excludă organizațiile teroriste.
Ministrul român va participa la o serie de evenimente conexe, printre care marcarea a 80 de ani de la crearea ONU, aniversarea Conferinței de la Beijing privind drepturile femeilor, summitul UE-CELAC, Conferința privind situația Palestinei, dineuri și reuniuni ministeriale pe teme de securitate, clima și sănătate.
Săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, care se desfășoară între 22 și 30 septembrie 2025, se anunță dominată de trei subiecte majore: războiul din Gaza, chestiunea palestiniană și provocările financiare și structurale cu care se confruntă organizația internațională, cauzate în principal de întreruperea contribuțiilor SUA.
Conflictul din Gaza va fi în centrul atenției, după ce Israelul a lansat o ofensivă majoră în Gaza City, iar experții independenți ai Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au acuzat Israelul de genocid – acuzație respinsă de Tel Aviv.
Ambasadorul Palestinei, Riyad Mansour, a subliniat că Palestina va fi „elefantul uriaș” al acestei sesiuni, în timp ce Adunarea Generală a aprobat ca președintele Mahmoud Abbas să vorbească prin video, după ce administrația Trump i-a refuzat viză.
Pe agenda săptămânii se mai află Summitul privind clima, reuniuni pe sănătate globală, discuții despre crizele din Sudan, Somalia și Haiti, precum și comemorarea a 30 de ani de la Conferința de la Beijing pentru femei. De asemenea, liderii mondiali vor aborda soluția celor două state pentru conflictul israeliano-palestinian și eforturile de pace în Orientul Mijlociu.
În paralel, ONU trebuie să gestioneze reducerile bugetare: pentru 2026, organizația va trebui să reducă cheltuielile cu 15% și personalul cu 19%, din cauza opririi contribuțiilor SUA.
Richard Gowan, director pentru ONU al International Crisis Group, avertizează că organizația trece printr-o „perioadă extraordinar de dificilă”, dar va continua să funcționeze și să influențeze problemele de pace și securitate internațională.
Lideri importanți, printre care Donald Trump, Ahmad al-Sharaa și Masoud Pezeshkian, vor susține discursuri, iar discuțiile vor acoperi teme de tarifare, relațiile cu Rusia și China și provocările globale interconectate, într-o sesiune ce subliniază necesitatea unității și acțiunii colective în contextul complex al anului 2025.
Citește și: Donald Trump asigură că SUA vor apăra flancul estic al NATO, dacă Rusia își intensifică acțiunile în regiune
Dezbaterile generale, între 23 și 27 septembrie, reuneșc șefi de stat și de guvern pentru a-și prezenta pozițiile și prioritățile în fața provocărilor globale complexe.
Evenimentele-cheie, care vor fi transmise de UN Web TV , includ Summitul privind clima, reuniunea privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, comemorarea Zilei Internaționale pentru Eliminarea Totală a Armelor Nucleare și conferințe pentru implementarea soluției celor două state în Orientul Mijlociu.
Adunarea Generală a ONU, compusă din cele 192 de state membre, are competențe de recomandare și decizie în probleme de pace, securitate și drept internațional, alături de Consiliul de Securitate, ECOSOC, Consiliul de Tutelă, Curtea Internațională de Justiție și Secretariat.
România a deținut anterior locuri de membru nepermanent în Consiliul de Securitate și în ECOSOC, dar a pierdut în 2019 șansa de a fi membru nepermanent pentru perioada 2020–2021, scriu editorii de la Agerpres.
Organizația Națiunilor Unite va relua Conferința internațională la nivel înalt pentru soluționarea pașnică a chestiunii Palestinei și implementarea soluției cu două state, coprezidată de Franța și Arabia Saudită.
Conferința va reafirma angajamentele internaționale față de soluția cu două state și va căuta să mobilizeze sprijin pentru implementarea acesteia.
Între 23 și 27 septembrie are loc dezbaterea generală a Adunării Generale, inclusiv reuniunea anuală a șefilor de stat și de guvern, în cadrul căreia liderii mondiali își prezintă pozițiile și prioritățile față de provocările globale complexe și interconectate.
Excelența Sa Annalena Baerbock, președinta celei de-a 80-a sesiuni, și-a prezentat viziunea sub tema «Mai bine împreună», subliniind importanța unității, solidarității și acțiunii colective.”
În 24 septembrie, va avea loc Summitul privind clima, ce se va concentra pe demonstrarea angajamentului și accelerarea acțiunilor pentru protejarea oamenilor și a planetei, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.
La 25 septembrie se va desfășura Reuniunea la nivel înalt privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile și promovarea sănătății mintale și a bunăstării. Șefii de stat și de guvern vor stabili astfel o nouă viziune privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (NCD) – inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile respiratorii cronice – și promovarea sănătății mintale și a bunăstării până în 2030 și ulterior, prin intermediul unei noi declarații politice.
De asemenea, la 26 septembrie, are loc Reuniunea la nivel înalt pentru comemorarea și promovarea Zilei Internaționale pentru Eliminarea Totală a Armelor Nucleare.
Adunarea Generală a ONU este, alături de Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social (ECOSOC), Consiliul de Tutelă, Curtea Internațională de Justiție, Secretariatul, unul dintre cele șase organisme care alcătuiesc eșafodajul instituțional al ONU. Adunarea Generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre, conform mae.ro.
Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcțiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU și Consiliului de Securitate în orice problemă, cu excepția celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU.
Deciziile în probleme privind pacea și securitatea internaționale sunt adoptate cu două treimi din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Adunarea Generală își desfășoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum și în cadrul celor șase comisii pe care le cuprinde.
Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării Generale a ONU se desfășoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni, sesiunile organizându-se la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorității statelor membre.
Citește și: Marea Britanie, Canada și Australia recunosc oficial statul Palestina
România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005, precum și în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003, 2007-2009, 2018-2019.
La 7 iunie 2019, România a pierdut în favoarea Estoniei și arhipelagului caraibian Saint Vincent și Grenadine ocuparea locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2020-2021, scriu editorii de la Agerpres.
Estonia și arhipelagul caraibian Saint Vincent și Grenadine au fost alese, la această dată, de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a deveni, din ianuarie 2020, membre nepermanente ale Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2020-2021, învingându-și rivalii, România și, respectiv, Salvador.
Citește și: Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, la granița cu Polonia. Avioane poloneze și aliate, ridicate de urgență