România participă la discuţiile NATO cu reprezentantul Pentagonului privind viitorul prezenţei militare americane în Europa

România participă la întâlnirea de la Bruxelles, după ce administraţia americană a lansat o evaluare a dispozitivului militar al SUA din Europa. Washingtonul analizează nu doar nivelul forţelor şi al resurselor alocate continentului european, ci şi contribuţiile aliaţilor, accesul forţelor americane la infrastructură şi sprijinul oferit de statele NATO pentru priorităţile strategice ale Statelor Unite.

Elbridge Colby şeful Departamentului de Politici al Pentagonului este unul dintre principalii promotori ai schimbării de abordare a NATO susţinute de administraţia Trump, prin care aliaţii europeni ar urma să îşi asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului şi din costurile aferente prezenţei militare americane.

„Cred că avem o bază foarte solidă pentru a lucra împreună în parteneriat, dar transformând NATO într-un fel de «NATO 3.0», care se bazează pe parteneriat mai degrabă decât pe dependenţă şi, de fapt, o revenire la scopul iniţial al NATO”, a declarat Elbridge Colby, potrivit informaţiilor difuzate de TVR Info.

Pentru statele europene, discuţiile sunt importante în condiţiile în care aliaţii încearcă să obţină clarificări privind intenţiile Washingtonului în ceea ce priveşte trupele americane staţionate în Europa.

Statele de pe flancul estic al NATO, aflate în proximitatea Rusiei, sunt în mod special preocupate de eventuale reduceri ale prezenţei militare americane.

În acest context, aliaţii europeni pregătesc măsuri prin care să reducă o parte din costurile suportate de Statele Unite pentru menţinerea forţelor americane pe teritoriul lor. Potrivit Bloomberg, statele de pe flancul estic sunt dispuse să preia o parte mai mare din aceste costuri.

România transmite că este pregătită să îşi crească nivelul de contribuţie la apărarea comună

Marius Lazurca a declarat, înaintea plecării spre Bruxelles, că Bucureştiul îşi majorează nivelul de ambiţie şi contribuţia la efortul comun, iar Statele Unite cunosc poziţia României şi eforturile depuse de aceasta.

„Creştem nivelul nostru de ambiţie şi contribuţia noastră la efortul comun, iar Statele Unite au înţeles poziţia noastră şi eforturile României”, a declarat consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, citat de TVR Info.

Lazurca a subliniat şi importanţa existenţei unui guvern cu puteri depline la Bucureşti, în contextul deciziilor care urmează să fie luate privind contribuţia României la securitatea europeană.

Discuţiile de la Bruxelles au loc în paralel cu procesul intern derulat de Pentagon pentru reevaluarea forţelor americane din Europa

Un document al Departamentului american al Apărării, intitulat „Terms of Reference”, stabileşte cadrul acestei analize şi urmăreşte inclusiv drepturile de acces, bazare şi survol („access, basing and overflight” – ABO) ale forţelor americane în ţările aliate.

Evaluarea americană nu se limitează însă la infrastructura militară. Washingtonul analizează şi capacităţile din domeniile: spaţial, cibernetic şi de informaţii care contribuie la proiecţia globală de forţă a Statelor Unite.

Aliaţii NATO au primit, de asemenea, un chestionar prin care administraţia americană evaluează contribuţiile statelor membre în domenii precum cheltuielile pentru apărare, strategia militară, achiziţiile şi cooperarea transatlantică în industria de apărare. Termenul pentru transmiterea răspunsurilor este vineri.

Potrivit informaţiilor difuzate de TVR Info, diplomaţii europeni încearcă să transmită administraţiei americane că statele NATO îşi intensifică eforturile pentru apărare, în condiţiile în care ameninţarea reprezentată de Rusia rămâne principala preocupare de securitate pe flancul estic.

Generalul Remigijus Baltrenas, directorul general al Statului Major Militar Internaţional al NATO, a declarat că Alianţa îşi actualizează toate planurile, inclusiv planurile convenţionale, unele dintre acestea incluzând măsuri de răspuns la ameninţări hibride.

Pentru România, discuţiile au o importanţă strategică, având în vedere poziţia sa pe flancul estic al NATO şi rolul infrastructurii militare româneşti în operaţiunile Alianţei

Bucureştiul găzduieşte în prezent forţe aliate şi infrastructură utilizată în cadrul dispozitivului NATO de descurajare şi apărare de pe flancul estic.

Miza negocierilor este astfel dublă: pe de o parte, statele europene trebuie să demonstreze că sunt pregătite să îşi asume o parte mai mare din povara apărării, iar pe de altă parte încearcă să se asigure că o eventuală recalibrare a prezenţei militare americane nu va afecta capacitatea NATO de a descuraja Rusia şi de a răspunde rapid unei eventuale ameninţări.

Pentru Washington, conceptul de „NATO 3.0” exprimat de Colby marchează trecerea de la un model în care Statele Unite au asigurat o parte disproporţionat de mare din capacităţile militare ale Alianţei către unul în care aliaţii europeni sunt aşteptaţi să contribuie mai mult financiar, militar şi industrial la securitatea comună.

Citește mai mult: Pentagonul pregăteşte cel puţin patru opţiuni pentru viitorul trupelor americane din Europa, până la 6 noiembrie