România vrea trenuri pe hidrogen și producție locală de material rulant, în parteneriat cu Hyundai Rotem

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a avut miercuri o întâlnire cu o delegație sud-coreeană condusă de directorul general al companiei Hyundai Rotem, Yong Bae Lee, pentru a discuta proiectul „Dacia”, un plan ambițios care vizează localizarea producției de material rulant în România și dezvoltarea industriei feroviare naționale. Proiectul include mai multe direcții strategice, printre care dezvoltarea trenurilor pe hidrogen, definirea etapelor pentru construirea unei viitoare căi ferate de mare viteză și implementarea unor mecanisme solide de finanțare, inclusiv prin credite de export, potrivit agerpres.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan vrea să oblige medicii să rămână în România. Specialiștii avertizează asupra riscurilor

România vrea trenuri pe hidrogen și producție locală de material rulant, în parteneriat cu Hyundai Rotem

Potrivit ministrului, un astfel de parteneriat internațional poate aduce beneficii multiple României. În primul rând, ar stimula dezvoltarea unei industrii feroviare competitive, cu producție „Fabricat în România”, prin utilizarea de facilități locale și lanțuri de aprovizionare moderne, însoțite de un transfer tehnologic semnificativ. De asemenea, proiectul ar contribui la crearea de locuri de muncă sustenabile și la formarea unei forțe de muncă tehnice de înaltă calificare, ceea ce ar consolida capitalul uman în domeniul feroviar și în sectoarele conexe.

Un alt obiectiv al proiectului este accelerarea tranziției către un transport nepoluant. Trenurile pe hidrogen, parte integrantă a inițiativei, reprezintă o soluție inovatoare pentru reducerea emisiilor și alinierea României la standardele europene de sustenabilitate. Mai mult, implementarea proiectului ar poziționa România ca un hub european de producție și inovare feroviară, cu potențial de export și capacitatea de a atrage investiții străine în domeniu.

Ministrul Ciprian Șerban a subliniat că proiectul ar contribui și la consolidarea autonomiei industriale pe termen lung, prin dezvoltarea unor parteneriate public-private bine structurate. Astfel, România ar putea să își dezvolte infrastructura feroviară nu doar prin modernizarea transportului existent, ci și prin crearea unei baze industriale solide, care să susțină producția de material rulant și inovația tehnologică internă.