Comisia Europeană a suspendat de la evaluare şase jaloane şi ţinte, iar suma aferentă ar putea fi redusă dacă România nu va demonstra că le-a îndeplinit.
Printre măsurile incluse în cererea de plată se numără extinderea internetului de mare viteză în sute de sate, achiziţia de vehicule nepoluante pentru administraţiile publice, casarea autovehiculelor vechi şi poluante şi creşterea producţiei de energie electrică din surse regenerabile.
Cererea vizează, de asemenea, digitalizarea universităţilor şi a administraţiei fiscale, investiţii în sănătate şi sectorul social, precum şi reforme în gestionarea apei, deşeurilor şi pădurilor.
Cele şase jaloane şi ţinte pentru care Comisia Europeană nu a putut confirma îndeplinirea satisfăcătoare privesc cadrul legislativ necesar utilizării terenurilor statului pentru investiţii în energie regenerabilă şi dezvoltarea pieţei hidrogenului regenerabil, înfiinţarea unui registru naţional unic al terenurilor proprietate publică a statului şi reducerea timpului mediu de intervenţie asupra reţelei de transport al energiei electrice.
Lista include şi aplicarea testului IMM-urilor, precum şi îmbunătăţirea accesului companiilor la finanţare prin garanţii de portofoliu.
Comisia a suspendat evaluarea acestor obiective, în baza articolului 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
Procedura permite României să transmită observaţii şi să beneficieze între timp de plata aferentă jaloanelor şi ţintelor considerate îndeplinite.
Comisia va comunica autorităţilor române motivele pentru care consideră că cele şase obiective nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, iar România va avea la dispoziţie două luni pentru a răspunde.
Dacă, după analizarea observaţiilor, Comisia îşi menţine evaluarea, va reduce din suma totală de 2,67 miliarde de euro valoarea aferentă obiectivelor restante.
Calculul va fi făcut pe baza metodologiei europene privind suspendarea plăţilor, aplicabilă tuturor statelor membre, care acordă o importanţă deosebită jaloanelor esenţiale de reformă. Dacă România va demonstra că a îndeplinit obiectivele, Comisia va putea debloca şi suma corespunzătoare acestora.
Înainte de efectuarea plăţii, evaluarea preliminară a Comisiei a fost transmisă Comitetului Economic şi Financiar, care are patru săptămâni pentru a emite un aviz.
Plata va putea fi realizată ulterior, după emiterea avizului şi adoptarea deciziei de plată de către Comisia Europeană.
România a depus cea de-a cincea cerere de plată la 15 august 2026. Comisia a primit deja şi cea de-a şasea şi ultima cerere de plată, pe care o evaluează în prezent.
PNRR-ul României are o valoare totală de 19,6 miliarde de euro, din care 13,1 miliarde de euro reprezintă granturi şi 6,5 miliarde de euro împrumuturi. Planul finanţează reforme şi investiţii destinate modernizării economiei, tranziţiei verzi şi digitalizării.
Mecanismul de redresare şi rezilienţă urmează să se închidă la sfârşitul anului 2026. Potrivit calendarului european, statele membre trebuie să finalizeze jaloanele şi ţintele restante până în august 2026 şi să depună ultimele cereri de plată până la sfârşitul lunii septembrie 2026.