Sébastien Lecornu, premierul Franței, dispune instituirea unor restricții de circulație pe timpul nopții

Lecornu a declarat că restricțiile urmăresc să „protejeze oamenii, precum și bunurile și întreprinderile” și a precizat că acestea vor fi „parțiale” și „localizate”, întrucât distrugerile au loc în anumite zone, nu la nivelul întregii țări.

Secretarul de stat Jean-Didier Berger a declarat pentru postul francez de televiziune BFM că măsura ar putea însemna restricționarea accesului pe timpul nopții pe anumite străzi sau în zone cu o concentrație mare de întreprinderi.

Potrivit ministrului francez pentru întreprinderile mici, Serge Papin, va fi înființat un „fond special de sprijin” pentru a acorda ajutor financiar celor aproximativ 3.000 de întreprinderi locale afectate de tulburările din weekend.

Anunțurile au fost făcute după o reuniune de urgență organizată la Ministerul francez de Interne, în urma scenelor de haos generalizat care au avut loc sâmbătă în mai multe zone ale Franței, informează Politico.

Deși președintele Emmanuel Macron a încercat să liniștească o populație îngrijorată printr-un discurs televizat, duminică seara, intervenția sa a fost criticată pe scară largă, de-a lungul întregului spectru politic, pentru că a fost considerată insuficientă. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, și-a prezentat demisia în urma tulburărilor din weekend, însă Macron a refuzat să o accepte.

Guvernul încearcă acum să respingă acuzațiile potrivit cărora ar fi gestionat defectuos situația și să împiedice transformarea acesteia într-o mișcare de protest de durată, precum cea a Vestelor Galbene din 2018, înaintea alegerilor prezidențiale din primăvară, pe care lidera extremei drepte, Marine Le Pen, este considerată favorită să le câștige.

La manifestațiile de sâmbătă, profesorii și elevii, care blochează de săptămâni întregi școlile pentru a cere finanțare suplimentară pentru educație, s-au alăturat celor nemulțumiți de creșterea rapidă a costului vieții.

Deși sute de mii de oameni au participat la marșuri pașnice, în unele dintre cele mai mari orașe ale Franței, inclusiv la Paris, au fost semnalate incidente violente.

Un site care pretinde că reprezintă mișcarea Vestelor Galbene a lansat apeluri pentru organizarea unor noi proteste sâmbăta viitoare, iar principalele sindicate din țară pregătesc greve și manifestații pentru 5 noiembrie, împotriva proiectului de buget al guvernului, care prevede economii de 43 de miliarde de euro.

Deși liceele sunt în prezent închise pentru vacanță, unii elevi continuă să protesteze. Muzeul Luvru a fost închis în urma unei mișcări de grevă a studenților de la o universitate de istoria artei care funcționează în incinta palatului.

Cine se face vinovat de distrugerile din weekend rămâne un subiect de dispută. Lideri străini precum președintele american Donald Trump și Péter Magyar din Ungaria au pus, fără a prezenta dovezi, violențele pe seama imigranților.

Lecornu și guvernul său au indicat mișcările așa-numitei „extreme stângi”, invocând analize ale serviciilor franceze de informații

Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat luni pentru postul TF1 că nu poate „în niciun caz să confirme” analiza guvernului, pe baza profilurilor persoanelor arestate și anchetate până în prezent, în capitala Franței.

Lecornu și politicienii de dreapta l-au acuzat, de asemenea, pe Jean-Luc Mélenchon, candidatul extremei stângi la alegerile prezidențiale, popular în rândul tinerilor și aflat în competiția pentru locul al doilea în sondaje, în urma lui Le Pen, că joacă un „rol important” într-o „rețea de extremă stângă” care alimentează tulburările.

Mélenchon și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru studenții protestatari și a respins acuzațiile privind responsabilitatea sa pentru violențe.

El a atribuit situația actuală guvernului și a acuzat forțele de ordine că folosesc o forță disproporționată împotriva minorilor.

Mélenchon și reprezentanți ai altor partide de stânga au participat la protestele pașnice de sâmbătă și au condamnat jafurile pe scară largă

Lecornu a mai declarat că va convoca o reuniune cu liderii partidelor politice și candidații la președinție pentru a discuta modalitățile prin care activitățile de campanie, precum mitingurile și deplasările în țară, să se poată desfășura în siguranță.

Totodată, el va asculta propunerile acestora privind reforma tacticilor poliției franceze, care se află sub o atenție publică tot mai mare.

Emmanuel Macron a refuzat demisia ministrului de Interne. Aproape 2.400 de protestatari au fost arestați

Președintele Emmanuel Macron a refuzat luni demisia ministrului de Interne, Laurent Nuñez, în contextul violențelor de amploare care au izbucnit în Franța în weekend. Macron a recunoscut însă existența unor „eșecuri de anticipare și informații”, potrivit AFP.

Conform unui comunicat al președinției franceze, Macron i-a cerut ministrului de Interne să introducă rapid noi măsuri de acțiune pentru forțele de securitate, cu scopul de a-i combate pe cei responsabili de distrugeri și de a pune capăt baricadelor și jafurilor.

Aproape 2.400 de protestatari au fost arestați sâmbătă, iar aproximativ 1.000 de membri ai forțelor de ordine au fost răniți, relatează AFP.

Mai mulți reprezentanți ai opoziției, în special din rândul extremei drepte, au cerut duminică demisia lui Laurent Nuñez, care ocupă funcția de ministru de Interne de un an.

Ministrul este așteptat luni la Marsilia, în sudul Franței, unul dintre orașele în care violențele s-au intensificat. Autoritățile locale au afirmat sâmbătă că aproape 30.000 de protestatari au participat la jafuri.

Citește și: Franţa: Protestele liceenilor se extind, iar confruntările cu poliţia se intensifică. Peste 400 de şcoli au fost închise