Sébastien Lecornu, recent reconfirmat în funcția de premier, a declarat, după o săptămână de turbulențe politice, că legea privind creșterea vârstei de pensionare, una dintre inițiativele emblematice ale președintelui Emmanuel Macron, va fi suspendată până după alegerile prezidențiale din 2027, anunțul fiind făcut în cadrul unui discurs rostit în fața Adunării Naționale.
Sébastien Lecornu urmează să se confrunte cu două moțiuni de cenzură joi: una depusă de formațiunea de extremă stângă La France Insoumise și cealaltă de partidul de extremă dreapta Rassemblement National. Deși cele două grupuri nu dispun de suficiente voturi pentru a-l răsturna singure, Lecornu ar putea fi demis dacă socialiștii și alte formațiuni de stânga se alătură inițiativei.
Partidul Socialist, care nu face parte din coaliția de guvernare, ceruse abrogarea completă a legii.
Boris Vallaud, președintele grupului socialist din Adunarea Națională, a declarat că membrii săi sunt pregătiți să „riște”, precizând că nu vor vota moțiunile de cenzură. El a numit suspendarea „un prim pas” către eliminarea totală a reformei.
Lecornu a afirmat că suspendarea reformei legii pensiilor va costa 400 de milioane de euro în 2026 și 1,8 miliarde de euro în 2027, când aproximativ 3,5 milioane de cetățeni francezi vor beneficia de măsură.
„Prin urmare, va trebui să fie compensată financiar, inclusiv prin măsuri de reducere a cheltuielilor. Nu poate fi pusă în aplicare cu prețul unui deficit crescut”, a adăugat el.
Deficitul Franței a ajuns anul trecut la 5,8% din PIB – cu mult peste limita de 3% impusă de UE. Țara se confruntă, de asemenea, cu o datorie publică masivă, care, la sfârșitul primului trimestru din 2025, se ridica la 3.346 miliarde de euro, echivalentul a 114% din PIB.
Marți dimineață, Lecornu s-a întâlnit cu membrii cabinetului său pentru a discuta proiectul de buget pentru 2026, care trebuie aprobat până la sfârșitul anului. El a declarat că obiectivul principal este reducerea deficitului sub pragul de 5% din PIB, pentru a proteja suveranitatea fiscală a Franței, subliniind necesitatea disciplinei bugetare și a economiilor structurale.
Printre măsurile analizate se numără reducerea birocrației, combaterea fraudei sociale și fiscale, reduceri de taxe țintite pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și contribuții excepționale din partea marilor corporații.
Adoptată în 2023 fără vot parlamentar, în ciuda protestelor masive, legea ridică treptat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani – o schimbare pe care opoziția o dorește anulată.
Susținătorii suspendării au primit sprijinul economistului Philippe Aghion, laureat al Premiului Nobel, care a declarat la France 2 că legea ar trebui „înghețată” până în 2027.
„Cred că trebuie să oprim procesul până la alegerile prezidențiale”, a spus Aghion, argumentând că o astfel de decizie „ar calma spiritele” și „nu ar costa foarte mult”.
Liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, a numit suspendarea „o primă victorie”, în timp ce Verzii s-au declarat nemulțumiți și au anunțat că vor vota pentru demiterea guvernului Lecornu.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/10/lecornu_macron-1024x614.jpg)
Decizia-surpriză a lui Macron de a dizolva Adunarea Națională anul trecut a dus la un parlament blocat și la paralizie politică, scriu editorii de la Associated Press.
În ultimele 12 luni, guvernele minoritare conduse de Macron s-au prăbușit pe rând, lăsând Franța prinsă între un nivel tot mai ridicat al sărăciei și o criză a datoriei publice care îngrijorează piețele și partenerii europeni.
Lecornu a mai confirmat că nu va recurge la articolul constituțional 49.3 – care permite adoptarea unui proiect de lege fără vot parlamentar – și că va încerca, în schimb, să obțină un compromis cu legislativul.
„Guvernul va face propuneri, vom dezbate și veți vota”, le-a spus el parlamentarilor.
Cu un guvern aflat la limita supraviețuirii, premierul francez este nevoit să facă concesii oponenților săi politici.
Decizia lui Macron de a-l reconfirma pe Lecornu, fost ministru al apărării și al patrulea premier al Franței în mai puțin de un an – a fost criticată de ambele extreme politice.
Cu mai puțin de doi ani înaintea următoarelor alegeri prezidențiale, Rassemblement National cere convocarea unor noi alegeri parlamentare anticipate, în timp ce La France Insoumise solicită demisia președintelui Macron.
Citește și: Francezii așteaptă ca președintele Emmanuel Macron să desemneze un nou premier