Securitatea Europei împarte România: UE sau statul național, fără consens clar

Românii sunt profund împărțiți în privința modului în care ar trebui asigurată securitatea Europei și a rolului Uniunii Europene în domeniul apărării, arată un sondaj realizat de INSCOP și publicat la 26 ianuarie 2026. Contextul internațional tensionat, marcat de divergențe tot mai vizibile între Statele Unite și ceilalți aliați NATO, precum și de intensificarea discuțiilor despre autonomia strategică a Europei, scoate la iveală o lipsă de consens în rândul populației din România, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Forțele de menținere a păcii ale ONU raportează o încălcare israeliană a Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate, în sudul Libanului

Securitatea Europei împarte România: UE sau statul național, fără consens clar

Potrivit datelor sondajului, 41,7% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe atribuții de la statele membre în materie de securitate și apărare, pentru a putea proteja mai eficient cetățenii în cazul unor agresiuni militare. Pe de altă parte, 43,2% dintre respondenți sunt de părere că aceste atribuții ar trebui să rămână exclusiv la nivel național, iar fiecare stat membru să decidă singur ce măsuri ia în fața unor amenințări externe. Diferența mică dintre cele două procente arată o societate aproape perfect divizată în două tabere.

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică faptul că această lipsă a unei majorități clare nu indică neapărat o polarizare ideologică dură, ci mai degrabă o stare de confuzie în rândul populației, alimentată de discursul neclar și uneori contradictoriu al autorităților române. În opinia sa, mesajul frecvent repetat de liderii politici – „ne apără NATO” – este insuficient explicat și creează percepția greșită că securitatea României este asigurată exclusiv din exterior.

Ștefureac subliniază că principala forță de apărare a NATO pe teritoriul României este chiar Armata Română, care însă a fost subfinanțată cronic de-a lungul anilor. Deși România și-a asumat alocarea a minimum 2% din PIB pentru apărare, acest prag nu a fost respectat constant, în ciuda faptului că țara se află în proximitatea unui conflict major, având un război la graniță și un agresor care, istoric, a avut de mai multe ori trupe pe teritoriul românesc.

Rezultatele sondajului arată și diferențe semnificative în funcție de opțiunile politice ale respondenților. Cei care susțin ideea unei implicări mai puternice a Uniunii Europene în domeniul apărării sunt, în principal, votanți USR, urmați de susținători ai PNL, PSD și AUR. Această poziție este întâlnită mai ales în rândul tinerilor sub 30 de ani, care par mai deschiși către ideea unei apărări comune europene și a transferului de competențe la nivel supranațional.

Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, în funcție de criterii socio-demografice relevante precum sexul, vârsta și ocupația. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.