Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Credincioșii se roagă pentru binecuvântare și pace la cel mai mare pelerinaj al toamnei

În fiecare an, pe 27 octombrie, credincioșii ortodocși din întreaga țară îl prăznuiesc pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul spiritual al Bucureștiului. Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox românesc, marcând un moment de profundă evlavie și de tradiție religioasă care adună mii de pelerini din toate colțurile țării pe Dealul Patriarhiei, la racla cu sfintele sale moaște, aflată în Catedrala Patriarhală, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Cosmin Seleși a ajuns pe patul de spital înainte de a urca pe Muntele Athos: „Nu am fost pregătit să merg sau Maica Sfântă m-a salvat de la chin?”

Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Credincioșii se roagă pentru binecuvântare și pace la cel mai mare pelerinaj al toamnei

Anul acesta, pelerinajul organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor are loc în perioada 19–29 octombrie 2025, iar la eveniment participă, alături de Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel, și Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului. Credincioșii se pot închina nu doar la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ci și la cele ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul și ale Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, așezate în „Baldachinul Sfinților” de pe Dealul Patriarhiei.

Cine a fost Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov

Sfântul Dimitrie cel Nou s-a născut în secolul al XIII-lea, în timpul domniei împăraților vlaho-bulgari Petru și Asan, în satul Basarabov, situat pe malul bulgăresc al Dunării, în apropiere de Ruse. A provenit dintr-o familie modestă, dar profund credincioasă, și încă din tinerețe a ales o viață de smerenie și rugăciune, trăind ca sihastru într-o peșteră din apropierea satului său.

Potrivit tradiției, simțindu-și apropierea morții, Sfântul Dimitrie și-a așezat trupul între două lespezi de piatră în albia râului Lom, unde a rămas neputrezit timp de secole. Descoperirea trupului său s-a făcut în mod miraculos în jurul anului 1685, după ce o fetiță bolnavă ar fi avut o vedenie dumnezeiască care a condus localnicii la locul unde se aflau moaștele sale. Trupul sfântului era întreg, răspândea o mireasmă plăcută și a fost recunoscut ca moaște făcătoare de minuni.

Este important de menționat că Sfântul Dimitrie cel Nou, Basarabov nu trebuie confundat cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, prăznuit pe 26 octombrie, deși sărbătorile lor sunt apropiate în calendarul ortodox.

Cum a ajuns Sfântul Dimitrie ocrotitorul Bucureștilor

Moaștele Sfântului Dimitrie au ajuns la București în contextul războiului ruso-turc (1768–1774). Generalul rus Petru Saltîkov intenționa să le ducă în Rusia, însă mitropolitul Grigorie al II-lea al Țării Românești a intervenit, reușind să le aducă la București pentru a fi ferite de primejdiile războiului. Din acel moment, ele au fost păstrate la Catedrala Mitropolitană (actuala Patriarhie), devenind un simbol al protecției divine asupra Capitalei.

În anul 1792, în timpul păstoririi Mitropolitului Filaret al II-lea, Sfântul Dimitrie a fost proclamat Ocrotitor al Bucureștilor, iar în 1955, sub patriarhul Justinian Marina, cultul său a fost generalizat în întreaga Biserică Ortodoxă Română, printr-un act de canonizare oficială. Astfel, atât biserica ortodoxă română, cât și cea bulgară îl prăznuiesc la 27 octombrie.

Pelerinajul de Sfântul Dimitrie

Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou este marcată anual de un pelerinaj impresionant pe Dealul Patriarhiei, considerat cel mai important eveniment religios din Capitală. Mii de credincioși stau la rând ore întregi, uneori chiar zile, pentru a se închina la racla sfântului și pentru a cere ajutor, sănătate și binecuvântare. Pentru mulți, pelerinajul este o datorie sufletească și o formă de mulțumire pentru binefacerile primite.

Programul liturgic include, pe 27 octombrie, Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de Patriarhul României și de Patriarhul Ecumenic, urmată de slujbe de priveghere, vecernii și paraclise dedicate Sfântului Dimitrie și altor sfinți cinstiți în aceleași zile.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dimitrie cel Nou

Ziua de 27 octombrie este însoțită de numeroase tradiții populare și obiceiuri religioase. Este considerată o zi de odihnă și rugăciune, în care nu se lucrează, pentru ca binecuvântarea sfântului să rămână asupra casei și a gospodăriei.

Credincioșii practică milostenia – oferind hrană de post, colaci, mere, nuci, vin sau alte roade de toamnă celor sărmani. În multe sate, femeile pregătesc plăcinte cu dovleac sau pâine caldă, pe care o dau de pomană în memoria celor adormiți.

În credința populară, Sfântul Dimitrie este considerat vestitorul iernii. Se spune că, din această zi, vremea începe să se răcească, iar gospodarii încep pregătirile pentru anotimpul rece, adunând ultimele roade din grădini și îngrijind animalele pentru iarnă.