S&P avertizează România: Instabilitatea politică poate duce la retrogradarea ratingului de ţară

Agenţia internaţională de evaluare financiară S&P Global a transmis primul avertisment oficial adresat României după căderea Guvernului prin moţiune de cenzură, semnalând că instabilitatea politică ar putea conduce, în perioada următoare, la retrogradarea ratingului de ţară dacă situaţia guvernamentală nu este rezolvată rapid. Mesajul a fost publicat într-un raport neprogramat, fapt care subliniază preocuparea ridicată a agenţiei faţă de evoluţiile politice şi economice de la Bucureşti, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan: Acordul România – Ucraina privind contracararea dronelor va fi finalizat în două-trei luni

S&P avertizează România: Instabilitatea politică poate duce la retrogradarea ratingului de ţară

În prezent, S&P a decis să menţină ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung şi scurt, însă a păstrat perspectiva negativă. Acest calificativ reprezintă ultima treaptă recomandată investiţiilor înainte de categoria „junk”, iar menţinerea perspectivei negative indică faptul că agenţia vede în continuare riscuri importante pentru stabilitatea economică şi financiară a ţării în următoarele luni.

Potrivit evaluării agenţiei, destrămarea coaliţiei de guvernare formată din patru partide complică semnificativ eforturile de reducere a celor două mari vulnerabilităţi economice ale României: deficitul fiscal foarte ridicat şi deficitul de cont curent. S&P consideră că tensiunile politice apar într-un moment delicat, în care statul trebuie să continue măsurile de consolidare bugetară, să menţină accesul la fondurile europene şi, în acelaşi timp, să gestioneze efectele economice ale contextului internaţional marcat de creşterea preţurilor la energie şi de conflictul din Orientul Mijlociu.

Raportul notează însă că există încă un consens relativ larg între principalele partide politice privind necesitatea continuării reformelor fiscale şi a ajustărilor bugetare în 2027. Din acest motiv, agenţia estimează că un nou executiv ar putea fi format în următoarele săptămâni, ceea ce ar reduce riscul unui blocaj politic prelungit. În plus, performanţele fiscale mai bune înregistrate în primele luni ale anului, ca efect al măsurilor dure adoptate în 2025, reprezintă un element pozitiv pentru credibilitatea financiară a statului.

S&P apreciază că fondurile europene vor avea un rol esenţial în menţinerea stabilităţii economice. Agenţia estimează că România ar putea atrage în acest an finanţări europene de până la 3,5% din PIB, bani care ar contribui la acoperirea unei părţi importante a necesarului mare de finanţare externă. Totodată, se aşteaptă ca deficitul de cont curent să înceapă să se reducă gradual faţă de nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut.

Cu toate acestea, avertismentul principal al agenţiei este legat de posibilitatea prelungirii crizei politice. S&P precizează explicit că ratingul României ar putea fi redus dacă impasul guvernamental continuă sau dacă viitorul executiv nu reuşeşte să implementeze măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar în 2027. O eventuală deteriorare a disciplinei fiscale ar afecta încrederea investitorilor şi ar creşte costurile de finanţare ale statului.

De asemenea, agenţia atrage atenţia asupra dependenţei României de fondurile europene. Dacă autorităţile nu vor reuşi să îndeplinească reformele şi condiţiile necesare pentru a atrage banii europeni în perioada 2026–2027, consecinţele ar putea fi severe: creştere economică mai slabă, dificultăţi mai mari în reducerea deficitului bugetar şi amplificarea riscurilor privind echilibrul extern al economiei.

S&P subliniază şi vulnerabilitatea României la schimbările de percepţie ale investitorilor internaţionali. Agenţia aminteşte că statul are nevoi foarte mari de finanţare externă, iar o parte importantă a datoriei publice este deţinută de investitori străini. În aceste condiţii, orice deteriorare a climatului politic sau economic poate determina creşterea rapidă a costurilor de împrumut.

În analiza sa, agenţia ia în calcul şi riscuri externe suplimentare. O agravare a conflictului din Orientul Mijlociu, care ar genera o nouă criză energetică şi o creştere puternică a preţurilor, ar putea afecta România prin inflaţie mai mare, încetinirea economiei şi deteriorarea balanţei externe. Un astfel de scenariu ar putea contribui, la rândul său, la o eventuală retrogradare a ratingului.

Pe de altă parte, perspectiva negativă ar putea fi schimbată în una stabilă dacă România reuşeşte să reducă semnificativ atât deficitul fiscal, cât şi deficitul extern, pe fondul revenirii economice şi al implementării eficiente a reformelor. Agenţia consideră că aprobarea unui buget credibil pentru 2027 şi continuarea consolidării fiscale ar reprezenta semnale pozitive pentru pieţe şi investitori.