S&P avertizează: România riscă recesiunea și o creștere accelerată a datoriei publice înaintea deciziei privind ratingul de țară

Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a publicat cea mai recentă analiză privind perspectivele economice ale statelor din Europa Centrală și de Est, iar concluziile referitoare la România sunt îngrijorătoare. Raportul vine într-un moment important, deoarece pe 2 octombrie 2026 S&P va decide dacă menține România în categoria statelor recomandate investițiilor („investment grade”) sau dacă va retrograda țara în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor. O astfel de decizie ar avea consecințe majore asupra costurilor de finanțare ale statului și asupra încrederii investitorilor, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Sondaj tbi bank: costul vieții și riscul de recesiune, principalele preocupări financiare ale românilor în 2026

S&P avertizează: România riscă recesiunea și o creștere accelerată a datoriei publice înaintea deciziei privind ratingul de țară

Potrivit estimărilor agenției, România va deveni singura economie din regiune care va intra în recesiune în 2026, cu o creștere economică estimată la 0%, în timp ce toate celelalte state din Europa Centrală și de Est sunt prognozate să înregistreze avansuri economice de aproximativ 2% sau chiar peste acest nivel. Singura țară cu o evoluție apropiată este Slovacia, unde economia ar urma să crească modest, cu doar 0,5%.

Un alt motiv major de îngrijorare îl reprezintă datoria publică, care, potrivit estimărilor S&P, va continua să crească într-un ritm accelerat. Agenția estimează că aceasta va ajunge la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,6% din PIB în 2027, plasând România printre statele cu cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice din regiune. Raportul subliniază că aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de anii precedenți, când nivelul relativ redus al datoriei publice era considerat unul dintre principalele puncte forte ale economiei românești, în ciuda deficitelor bugetare și de cont curent ridicate.

S&P avertizează și asupra dezechilibrelor externe ale României. Agenția estimează că deficitul de cont curent va ajunge la 7,2% din PIB în 2026, un nivel de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât media statelor din regiune. Deficitul de cont curent reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de valută din economie și este considerat un indicator important al vulnerabilității economice. Potrivit raportului, doar Bulgaria și Letonia se apropie de nivelul României, cu deficite estimate la 5,8% din PIB, în timp ce celelalte economii din regiune se situează la valori considerabil mai reduse.

Există însă și o evoluție pozitivă în ceea ce privește deficitul bugetar. Agenția estimează că România va coborî de pe primul loc în regiune și va avea al treilea cel mai mare deficit bugetar, după Polonia și Ungaria. Potrivit prognozelor, deficitul bugetar al României ar urma să se reducă la 6,3% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027, ceea ce indică începutul unui proces de consolidare fiscală, chiar dacă nivelul rămâne ridicat comparativ cu standardele europene.

În prezent, România și Ungaria sunt singurele state din regiune evaluate de S&P cu calificativul BBB-, însoțit de perspectivă negativă. Acesta reprezintă ultimul nivel din categoria recomandată investițiilor. Bulgaria beneficiază deja de un calificativ superior, BBB+, cu perspectivă pozitivă, iar celelalte economii din regiune sunt încadrate în categoria A sau peste acest nivel.

Raportul explică și importanța ratingului de țară pentru România. Calificativul acordat de agențiile internaționale influențează direct dobânzile la care statul se poate împrumuta de pe piețele financiare internaționale. În condițiile în care România are deja unele dintre cele mai ridicate costuri de finanțare din Uniunea Europeană, o eventuală retrogradare în categoria „junk” ar putea determina retragerea unor investitori instituționali, majorarea costurilor de împrumut și chiar necesitatea apelării la finanțare din partea unor instituții financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI).

În analiza dedicată întregii regiuni, S&P avertizează că economiile din Europa Centrală și de Est se confruntă cu un nou risc de stagflație, adică o combinație între încetinirea creșterii economice și menținerea unei inflații ridicate. Principalul factor de risc este reprezentat de evoluțiile din Orientul Mijlociu și efectele conflictelor asupra prețurilor energiei, care pot afecta puternic economiile dependente de importurile energetice.

Agenția a redus prognoza privind creșterea economică medie a regiunii pentru anul 2026 de la estimările anterioare, anticipând acum un avans de doar 2%, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât prognoza precedentă. În același timp, estimarea privind inflația a fost revizuită în sus, până la o medie de 4,2%, reflectând presiunile persistente asupra prețurilor.

S&P estimează și o deteriorare a altor indicatori economici regionali. Deficitul mediu de cont curent al statelor din Europa Centrală și de Est ar urma să ajungă la 2,8% din PIB, iar deficitul bugetar mediu la 5,6% din PIB, ambele valori fiind mai ridicate decât în prognozele anterioare.

Raportul subliniază că toate guvernele din regiune și-au asumat reducerea deficitelor bugetare, în special țările aflate în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene – România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia. Cu toate acestea, agenția avertizează că spațiul de manevră pentru consolidarea fiscală este limitat, iar implementarea măsurilor necesare este îngreunată de contextul politic și social.

Potrivit S&P, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au accentuat polarizarea societăților din regiune, iar populația este tot mai puțin dispusă să accepte măsuri de austeritate sau reforme fiscale care presupun costuri pe termen scurt. Din acest motiv, multe guverne au relaxat în ultimii ani obiectivele de reducere a deficitului.