Statele Unite caută o cale de ieșire din conflictul cu Iran, dar liderii G7 rămân reticenți

Conflictul declanșat de Statele Unite și Israel în Iran are efecte catastrofale asupra economiei globale, au avertizat reprezentanții europeni ai G7 înaintea reuniunii esențiale de joi.

Miniștrii de externe ai grupului țărilor industrializate, ai căror membri principali sunt SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia – se vor reuni în Franța pentru un summit de două zile, având pe agendă războaiele din Iran și Ucraina.

Liderii și miniștrii europeni au lansat avertismente privind impactul războiului cu o zi înainte de întâlnire, în cadrul căreia este de așteptat să încurajeze SUA să caute o cale de dezescaladare cu Iranul.

Această direcție survine într-un context de blocaj aparent în privința unui posibil armistițiu și a riscului escaladării, inclusiv prin amenințarea cu trupe terestre.

„Să fie foarte clar: acest război este o catastrofă pentru economiile lumii”, a avertizat joi dimineață Boris Pistorius, ministrul german al apărării.

„Partenerii europeni și Germania au subliniat de la început că nu am fost consultați. Nimeni nu ne-a întrebat înainte. Nu este războiul nostru”, a declarat el jurnaliștilor în timpul unei vizite în Australia.

Prețurile internaționale la energie au crescut vertiginos de la declanșarea conflictului de către SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, infrastructura energetică din Iran și statele vecine din Golful Persic fiind distrusă sau avariată ca urmare a atacurilor aeriene americane și israeliene și a represaliilor iraniene.

Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz de către Teheran, un pasaj maritim vital prin care trece în mod normal o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze, a restricționat sever oferta globală de energie, liderii europeni avertizând că situația este „critică”.

Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a declarat miercuri că lumea se confruntă acum cu un conflict „care s-a schimbat ca natură, iar consecințele economice s-au schimbat și ele”.

Chiar și așa-numita „consilieră a lui Trump”, Giorgia Meloni, a descris miercuri criza din Orientul Mijlociu ca fiind una „care implică pe toată lumea și care, dacă ar continua în timp, ar putea provoca consecințe economice și sociale care ar afecta clar mai multe națiuni, în special cele mai vulnerabile, începând cu continentul african.”

SUA poartă discuții cu oficiali iranieni de rang înalt – fără să-i numească – și au transmis Teheranului un plan de pace prin intermediari

Cel mai recent summit G7, la care participă și reprezentanți ai UE, precum și delegații invitate din Arabia Saudită, Brazilia, India, Coreea de Sud și Ucraina, are loc într-un context în care Washington pare să caute o soluție de ieșire din conflictul cu Iranul.

Președintele Donald Trump și Casa Albă au susținut săptămâna aceasta că SUA poartă discuții cu oficiali iranieni de rang înalt – fără să-i numească – și au transmis Teheranului un plan de pace, prin intermediari.

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat miercuri pentru presa de stat că oficialii analizează propunerea americană de încheiere a conflictului, dar că Iranul nu intenționează să poarte negocieri directe cu SUA. Araghchi a subliniat că un schimb de mesaje prin intermediari „nu înseamnă negocieri cu SUA”, potrivit Reuters.

Presa de stat iraniană a anunțat ulterior că Republica Islamică va respinge oferta americană de armistițiu și va contraoferta cu o listă în cinci puncte, care ar conferi Teheranului control asupra Strâmtorii Ormuz.

Între timp, SUA trimite mii de soldați suplimentari în regiune, pregătiți pentru o eventuală acțiune militară suplimentară, inclusiv preluarea portului petrolier Kharg sau redeschiderea strâmtorii, dacă negocierile eșuează.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat miercuri pe platforma X că informațiile de securitate sugerează că „dușmanii Iranului” planifică ocuparea „uneia dintre insulele iraniene”, cu sprijinul unei țări din regiune, rămase neidentificată.

Liderii G7, în mare parte excluși din eforturile de pace

Liderii G7, în mare parte excluși din eforturile de pace, par să aibă influență limitată asupra poziției și intențiilor Washingtonului față de Iran, mai ales după ce Trump a criticat aliații pentru refuzul de a sprijini operațiunile militare americane.

„Am spus de mult timp că mă întreb dacă NATO va fi vreodată alături de noi. A fost un mare test, pentru că nu avem nevoie de ei, dar ar fi trebuit să fie acolo”, a declarat Trump săptămâna trecută la Casa Albă.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a stârnit reacții în Europa când l-a elogiat pe Trump într-un interviu pentru CBS, sugerând că aliații europeni ai SUA din NATO „se vor reuni” pentru a „răspunde apelului președintelui și pentru a asigura libera navigație prin Strâmtoarea Ormuz”.

Liderii europeni au semnalat însă că nu doresc să se implice într-un conflict pe care îl consideră „o alegere”, nu o necesitate.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a rezumat această poziție săptămâna trecută: „Acesta nu este războiul Europei. Noi nu am început războiul. Nu am fost consultați.”

Citește și: Reuniune a peste 30 de state pentru securizarea Strâmtorii Ormuz