SUA ar putea folosi GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast Bomb, cunoscută sub acronimul MOAB, cea mai mare bombă nenucleară din arsenalul armatei, pentru prima dată în conflictul cu Iranul, ceea ce ar reprezenta o escaladare semnificativă.
Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la eficiența bombei în atingerea obiectivelor strategice declarate de Trump sau în schimbarea raportului de forțe în război, au declarat mai multe surse familiarizate cu discuțiile interne privind posibilitatea utilizării acestei arme.
Trump se confruntă cu presiuni pentru a pune capăt unui război profund nepopular, în timp ce republicanii se pregătesc pentru o posibilă reacție negativă a alegătorilor la viitoarele alegeri parlamentare de la jumătatea mandatului prezidențial. Există puține indicii că SUA și Iranul se apropie de o soluție negociată, după mai bine de șase luni de bombardamente americane.
Armata SUA continuă să îi prezinte lui Trump opțiuni pentru eventuale atacuri asupra unor ținte iraniene care nu au fost încă lovite. Cu toate acestea, unii oficiali continuă să se întrebe, în discuții private, dacă administrația de la Casa Albă are o strategie care să integreze aceste planuri, într-un mod care să poată să ducă efectiv la încheierea războiului, decizie care îi revine exclusiv președintelui.
De luni de zile, Trump și consilierii săi au discutat despre opțiuni care ar putea permite declararea unui sfârșit „definitiv” al războiului, cel puțin din perspectiva comunicării publice, având în vedere cât de nepopular a devenit conflictul în rândul americanilor.
În timp ce unii membri ai administrației au descris războiul ca fiind practic câștigat, Trump a adoptat un ton mai rezervat în declarațiile recente, evitând să proclame victoria și afirmând că SUA mai au lucruri de rezolvat în Iran.
În culise, Trump și-a exprimat, de asemenea, îndoielile față de unii aliați externi care l-au îndemnat să retragă, pur și simplu, trupele americane și să treacă mai departe. O asemenea decizie, a susținut Trump, ar arăta ca o înfrângere.
În ultimele săptămâni, consilierii de la Casa Albă au organizat reuniuni pentru a discuta diferite opțiuni privind Iranul. Deși Trump a anunțat public că nu va întreprinde noi acțiuni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, mai mulți consilieri au declarat în privat că nu știau dacă această afirmație era definitivă sau dacă poziția sa s-ar putea schimba înainte de ziua alegerilor.
Trump a ordonat armatei să elaboreze pachete suplimentare de atacuri împotriva unor ținte iraniene, care să includă „o mulțime de infrastructură energetică” și posibilitatea folosirii unei bombe MOAB, a declarat una dintre surse pentru CNN. Aceeași sursă a spus că formularea folosită a fost că atacul ar urma să aibă loc „înainte de retragerea forțelor americane din zona de responsabilitate a CENTCOM”, ceea ce indică posibilitatea ca administrația să lanseze atacurile suplimentare, să încerce să declare victoria și apoi să retragă rapid toate trupele.
O a doua sursă a declarat pentru CNN că planurile militare pentru atacarea obiectivelor nucleare iraniene, inclusiv a sitului Pickaxe Mountain, prevăd în mod explicit și folosirea bombei MOAB.
În ultimele luni, Trump a amenințat în repetate rânduri că va lovi Pickaxe, unde SUA și Israelul cred că Teheranul a depozitat componente ale programului său nuclear, chiar și după ce a suspendat operațiunile de luptă la scară largă la începutul acestui an. Trump continuă să sublinieze că obiectivul său este să se asigure că Iranul nu va obține niciodată o armă nucleară.
Un alt oficial american a remarcat că, atunci când elaborează planurile militare, armata pregătește pentru factorii de decizie un meniu de opțiuni, de la cele care presupun utilizarea forței la nivel maxim până la cele de intensitate redusă. Țintele de nivel superior, inclusiv cele situate la mare adâncime sub pământ, necesită bombe mai mari, iar MOAB este cea mai mare, a adăugat oficialul.
Bomba, ghidată prin GPS, poate distruge o zonă echivalentă cu nouă cvartale urbane, dar probabil nu are capacitatea de a pătrunde suficient de adânc în sol pentru a distruge instalațiile nucleare suspectate de la Pickaxe, despre care se crede că sunt protejate de mai multe straturi de granit, și nici alte obiective nucleare iraniene care au rămas intacte, au declarat sursele.
„MOAB este o armă destinată în mare măsură operațiunilor informaționale și psihologice, excelentă pentru curățarea unor suprafețe foarte mari, dar nu pentru multe alte lucruri”, a declarat pentru CNN o a treia sursă familiarizată cu discuțiile privind planificarea militară referitoare la Iran. „Cu siguranță, nu este concepută ca un focos pentru penetrare la mare adâncime.”
Următoarea rotație a trupelor americane, desfășurate în zona de responsabilitate a CENTCOM este, de asemenea, așteptată să aibă loc în următoarele săptămâni, potrivit unei a cincea surse, un oficial american care a recunoscut că este posibil ca o parte dintre militarii care părăsesc regiunea să nu fie înlocuiți cu alți militari.
Întrebat despre aceste planuri, un oficial al Casei Albe a declarat pentru CNN că administrația nu comentează planuri militare sensibile care ar putea sau nu să existe. Acesta a adăugat: „Președintele Trump păstrează toate opțiunile pe masă pentru a se asigura că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară.”
Ca răspuns la solicitarea CNN de a comenta situația, un oficial al Pentagonului a declarat: „Departamentul de Război planifică o gamă largă de scenarii operaționale pentru a pune în aplicare instrucțiunile președintelui și ale secretarului de resort și pentru a asigura îndeplinirea misiunii în orice mediu operațional.”
Dezvoltată în timpul războiului din Irak, bomba MOAB este o armă cu efect de suflu aerian, care explodează înainte de a lovi solul, proiectând o explozie masivă în toate direcțiile.
În timpul ultimelor etape de testare, în 2003, oficiali militari au declarat pentru CNN că MOAB fusese concepută în principal ca o armă utilizată în „operațiuni psihologice”.
Oficialii militari spuneau atunci că sperau ca o explozie de asemenea amploare să-i intimideze pe militarii irakieni și să-i determine să se predea sau să renunțe la luptă înainte chiar de a începe confruntarea.
În forma sa inițială, MOAB urma să fie folosită împotriva unor formațiuni mari de trupe și echipamente sau împotriva unor buncăre fortificate aflate la suprafață. Gama de ținte a fost extinsă ulterior pentru a include obiective îngropate sub suprafețe mai puțin dure, precum peșterile sau tunelurile.
În primul său mandat, în 2017, el a autorizat armata să utilizeze cea mai puternică bombă nenucleară din arsenalul SUA împotriva unor poziții ale grupării Stat Islamic (ISIS) din Afganistan.
Atacul a vizat o rețea de tuneluri subterane fortificate pe care ISIS le folosea pentru a organiza atacuri împotriva forțelor guvernamentale. Potrivit oficialilor afgani, bombardamentul a ucis 36 de luptători ISIS.
Explozia a distrus trei tuneluri subterane, precum și arme și muniție, dar nu a provocat victime civile, au adăugat la momentul respectiv oficiali afgani și americani.
La vremea respectivă, bombardamentul a marcat o schimbare dramatică de atitudine pentru Trump, care susținuse o politică externă izolaționistă, bazată pe principiul „America pe primul loc”, în timpul primei sale campanii electorale.
După atacul din 2017, oficialii militari americani au fost întrebați insistent dacă utilizarea bombei de 21.600 de livre era necesară pentru ținta respectivă. Este probabil ca aceleași întrebări să apară și dacă arma va fi folosită împotriva Iranului, scriu editorii CNN.