G7 cere un armistițiu complet și reciproc în Ucraina și avertizează Rusia asupra unor noi sancțiuni

G7 și-a exprimat solidaritatea cu populația ucraineană, afectată de atacurile rusești zilnice asupra clădirilor rezidențiale, infrastructurii civile și patrimoniului cultural, precum și de activitățile hibride ostile îndreptate împotriva Ucrainei și a altor parteneri.

Declarația miniștrilor de externe ai G7 – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite –, la care s-a alăturat și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, reafirmă sprijinul pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei.

Miniștrii au condamnat și atacurile asupra transportului maritim civil din zona Mării Negre, despre care afirmă că au consecințe importante asupra securității alimentare globale.

G7 a reafirmat sprijinul pentru eforturile de pace conduse de Statele Unite și a subliniat că oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice și în Marea Neagră ar reprezenta un prim pas către o pace justă și durabilă. O astfel de măsură ar proteja populația civilă și ar reduce perturbările în aprovizionarea cu energie, inclusiv pentru încălzire, apă și servicii de salubritate, precum și în aprovizionarea cu alimente.

În privința sprijinului militar, statele G7 au evaluat progresele în furnizarea către Ucraina de capacități de apărare antiaeriană, sisteme și interceptori, echipamente cu rază lungă de acțiune și licențe care să permită creșterea producției militare ucrainene. Miniștrii au reafirmat angajamentul de a continua și consolida aceste eforturi.

De asemenea, au recunoscut necesitatea identificării unei soluții coordonate pentru acoperirea nevoilor urgente de finanțare ale Ucrainei în 2027 și în anii următori.

G7 a condamnat sprijinul militar acordat Rusiei de Coreea de Nord și Iran, precum și furnizarea de arme, instruire militară și componente cu dublă utilizare de către China, despre care afirmă că permit continuarea războiului. Miniștrii au precizat că intenționează să continue să ia măsuri împotriva acestor state.

G7 vrea să intensifice presiunea asupra economiei de război a Rusiei

Statele G7 au discutat despre intensificarea presiunilor asupra economiei de război a Rusiei, inclusiv prin sancțiuni, și au reafirmat angajamentul liderilor lor de a coordona îndeaproape măsurile restrictive împotriva Moscovei.

Un obiectiv prioritar îl reprezintă perturbarea activității flotei fantomă folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile. G7 a anunțat că își va concentra eforturile asupra navelor care arborează pavilioane false sau sunt lipsite de naționalitate, precum și asupra entităților care facilitează funcționarea acestei rețele, între care asigurători, comercianți de petrol și intermediari.

Miniștrii au reafirmat sprijinul pentru securitatea și reziliența energetică a Ucrainei și au decis să intensifice ajutorul financiar și material pentru ca țara să poată traversa iarna.

De asemenea, au salutat eforturile internaționale pentru repararea învelișului protector al centralei nucleare de la Cernobîl, cunoscut sub numele de New Safe Confinement. În acest context, declarația menționează conferința donatorilor organizată la Paris pe 9 noiembrie de Franța, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Ucraina.

G7 a salutat și proiectele derulate prin Mecanismul de la Tallinn, sub președinția Italiei, pentru sprijinirea rezilienței cibernetice a infrastructurii civile din Ucraina.

G7 avertizează Iranul și cere libertate de navigație în Strâmtoarea Ormuz

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, miniștrii de externe ai G7 au reafirmat că Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte sau să obțină arme nucleare. Ei au susținut eforturile diplomatice pentru un acord durabil privind programul nuclear iranian și au cerut Teheranului să înceteze sprijinul acordat grupărilor armate non-statale din regiune.

G7 a condamnat atacurile Iranului asupra statelor vecine și perturbarea comerțului internațional, a securității energetice și a economiei mondiale provocată de blocarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz.

Miniștrii au cerut Iranului să oprească atacurile repetate asupra navelor civile și au reafirmat dreptul la trecerea liberă și în siguranță prin strâmtoare. Ei s-au opus oricăror taxe, tarife, costuri ilegale, discriminări sau restricții impuse tranzitului maritim.

Declarația subliniază importanța operațiunilor defensive desfășurate de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) pentru deminarea căii navigabile și escortarea navelor civile. Totodată, G7 a apreciat că inițiativa multinațională, independentă și defensivă condusă de Franța și Regatul Unit poate contribui la reluarea traficului maritim, inclusiv prin verificarea îndepărtării tuturor minelor.

Statele G7 au reafirmat angajamentul de a pune în aplicare integral sancțiunile și măsurile restrictive prevăzute de rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, reintroduse în septembrie 2025 prin mecanismul snapback asociat Rezoluției 2231. Ele au cerut tuturor statelor membre ONU să respecte aceste obligații și Iranului să reia cooperarea deplină cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), pentru a restabili transparența privind natura programului său nuclear.

Miniștrii au exprimat, de asemenea, îngrijorări grave cu privire la implicarea Iranului în comploturi violente împotriva cetățenilor și teritoriilor statelor G7. Ei au menționat atribuirea de către Regatul Unit a implicării Iranului în incidentul de la baza aeriană RAF Fairford din 27 septembrie și au afirmat că statele G7 sunt unite în apărarea suveranității lor.

În privința Yemenului, G7 a condamnat atacurile continue ale rebelilor houthi în Yemen și împotriva Arabiei Saudite, inclusiv cele care vizează civili și infrastructura civilă. Miniștrii au cerut încetarea imediată a acțiunilor militare și a amenințărilor și au solicitat tuturor actorilor, inclusiv Iranului, să oprească furnizarea de arme și sprijinul acordat rebelilor.

Declarația solicită deschiderea urgentă a unui coridor umanitar în Taiz și acces umanitar sigur și neîngrădit. G7 a cerut, de asemenea, eliberarea imediată și necondiționată a tuturor angajaților umanitari, inclusiv a celor 70 de membri ai personalului ONU aflați încă în detenția houthi.

Miniștrii au reafirmat importanța securității maritime în Marea Roșie și Strâmtoarea Bab el-Mandeb și au apreciat contribuția operațiunilor navale defensive ale UE EUNAVFOR ASPIDES și EUNAVFOR ATALANTA la protejarea navigației comerciale și a vieții navigatorilor.

G7 cere dezarmarea Hezbollah și retragerea treptată a Israelului din Gaza

În privința Libanului, statele G7 au cerut tuturor părților să respecte pe deplin armistițiul și au reafirmat sprijinul pentru aplicarea cadrului trilateral și a Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU.

Miniștrii au subliniat că dezarmarea tuturor grupărilor armate non-statale, în primul rând a Hezbollah, este esențială pentru ca toate armele să ajungă sub autoritatea și controlul statului libanez.

G7 a cerut Libanului și Israelului să avanseze în implementarea zonelor-pilot care să permită dezarmarea completă și verificabilă a Hezbollah și redislocarea forțelor israeliene, pe măsură ce armata libaneză își extinde prezența.

În condițiile în care mandatul Forței Interimare a ONU în Liban (UNIFIL) urmează să expire la sfârșitul anului, miniștrii au subliniat necesitatea unei arhitecturi de securitate solide, credibile și durabile, care să sprijine armata libaneză. Ei au salutat înființarea misiunii civile a UE de sprijin pentru Liban (EUSM Lebanon) și au cerut autorităților libaneze să avanseze cu reformele financiare necesare pentru încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internațional.

În privința Fâșiei Gaza, G7 și-a reafirmat angajamentul pentru aplicarea rapidă a Rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate al ONU și accelerarea eforturilor umanitare, de redresare și reconstrucție.

Miniștrii au condamnat fără echivoc atacurile comise de Hamas la 7 octombrie și au reiterat că organizația nu poate avea niciun rol în viitorul Gazei și trebuie să își dezafecteze arsenalul militar.

Israelul trebuie să își retragă treptat forțele din Fâșia Gaza, în condițiile prevăzute de Rezoluția 2803, se arată în declarație.

G7 a cerut livrarea sigură, rapidă, susținută și neîngrădită a ajutoarelor umanitare în întreaga Fâșie Gaza, deschiderea unor puncte de trecere suplimentare, refacerea infrastructurii umanitare și protejarea civililor.

De asemenea, miniștrii au cerut încetarea atacurilor teroriste și a altor acțiuni care sporesc tensiunile și riscul unei escaladări în Cisiordania.

G7 lansează o rețea de cooperare pentru combaterea traficului de droguri în porturi

Miniștrii de externe au condamnat activitățile hibride ostile desfășurate de actori statali și non-statali pentru subminarea securității și stabilității statelor G7 și ale țărilor partenere. Printre acestea au enumerat sabotajul infrastructurii critice, atacurile cibernetice, manipularea și ingerințele informaționale străine și instrumentalizarea migrației.

Statele G7 au promis să răspundă coordonat acestor campanii, folosind toate instrumentele disponibile pentru prevenirea, descurajarea și combaterea lor, indiferent de origine, amploare sau intensitate. Miniștrii au cerut consolidarea rezilienței și a capacității de pregătire, precum și protejarea infrastructurilor critice.

Declarația atrage atenția și asupra extinderii criminalității organizate transnaționale, în special a rețelelor implicate în traficul de droguri, traficul de persoane și introducerea ilegală a migranților. G7 a identificat și escrocheriile online drept o formă de criminalitate transnațională în creștere rapidă, care amenință pacea și securitatea regională și internațională.

În domeniul securității maritime, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA au anunțat lansarea, împreună cu Brazilia și Coreea de Sud, a Rețelei G7+ a Porturilor pentru Combaterea Traficului de Droguri.

Noua structură urmărește să consolideze cooperarea operațională între porturi și autoritățile competente, schimbul de informații și transferul de bune practici pentru combaterea traficului de droguri. Inițiativa va funcționa în coordonare cu structuri existente, precum European Ports Alliance și European Coalition Against Drugs, cu sprijinul Oficiului ONU pentru Droguri și Criminalitate.

G7 a reafirmat și angajamentul de a intensifica acțiunile împotriva flotei fantomă internaționale implicate în activități ilegale, nesigure sau periculoase pentru mediu.

În plus, miniștrii au cerut protejarea infrastructurilor submarine și a cablurilor de telecomunicații, precum și consolidarea rezilienței infrastructurii satelitare, inclusiv a sateliților, stațiilor terestre și centrelor de control.

 Statele G7 vor să protejeze infrastructura submarină și rețelele de sateliți

Declarația comună acordă o atenție deosebită protejării infrastructurilor critice, inclusiv cablurilor submarine de telecomunicații, infrastructurii energetice subacvatice și rețelelor de sateliți.

Miniștrii au cerut intensificarea cooperării internaționale, schimbului de informații și dezvoltării capacităților de intervenție rapidă pentru repararea infrastructurilor avariate. Ei au subliniat și necesitatea protejării sateliților, stațiilor terestre și centrelor de control împotriva amenințărilor fizice și cibernetice.

G7 a reafirmat importanța libertății de navigație în conformitate cu Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS) și a amintit angajamentul global „No Fees, No Tolls”, inițiat de UE la 12 octombrie 2026, privind respectarea integrității dreptului internațional al mării.

G7 discută riscurile modelelor avansate de inteligență artificială

Un alt subiect al reuniunii a fost securitatea modelelor avansate de inteligență artificială, denumite în declarație „frontier models”.

Miniștrii au recunoscut potențialul acestor modele de a contribui la progresul științific și la consolidarea economiilor, dar au avertizat asupra riscurilor asociate utilizării lor.

Declarația atrage atenția că actorii rău intenționați, statali și non-statali, ar putea utiliza aceste modele pentru atacuri cibernetice, activități infracționale sau pentru dobândirea și dezvoltarea unor capacități chimice, biologice, radiologice, nucleare ori explozive.

G7 a subliniat necesitatea unor garanții adecvate pentru dezvoltarea și utilizarea în siguranță a acestor tehnologii și a cerut implicarea guvernelor, organizațiilor internaționale, companiilor și mediului academic în dezbaterile privind adoptarea lor.

Statele participante au anunțat că vor continua discuțiile pentru dezvoltarea unui ecosistem de inovare sigur, inclusiv prin inițiativele începute în cadrul Procesului de la Hiroshima privind inteligența artificială.

Mineralele critice, o prioritate pentru securitatea economică a G7

În domeniul securității economice, miniștrii au reafirmat preocupările comune privind politicile și practicile care nu respectă regulile pieței, precum și utilizarea constrângerilor economice, în special în sectorul mineralelor critice și al produselor cu dublă utilizare asociate acestora.

G7 a subliniat necesitatea reducerii dependențelor strategice prin diversificarea și securizarea lanțurilor de aprovizionare și a reafirmat importanța Platformei de coordonare a G7 privind constrângerile economice, care urmărește elaborarea unui răspuns comun la astfel de presiuni și extinderea cooperării cu parteneri din afara grupului.

Miniștrii au evidențiat și necesitatea protejării tehnologiilor critice și a consolidării competitivității industriilor de prelucrare intermediară și de procesare finală a mineralelor critice.

Declarația salută extinderea Alianței G7 pentru reziliența și producția de minerale critice, construită pe baza Alianței G7 pentru producția de minerale critice, lansate în timpul președinției canadiene a grupului, în 2025.

Noua formulă de cooperare urmărește diversificarea surselor de aprovizionare, consolidarea rezilienței lanțurilor valorice și coordonarea politicilor între statele G7 și țările partenere.

G7 a mobilizat 2,5 miliarde de dolari pentru criza din Orientul Mijlociu

În ceea ce privește securitatea alimentară, statele G7 au reafirmat angajamentul de a consolida reziliența sistemelor alimentare și de a combate efectele conflictelor și instabilității asupra aprovizionării cu alimente și nutriției.

Miniștrii au menționat trei factori care afectează comerțul alimentar: perturbările transporturilor prin Marea Neagră în contextul războiului din Ucraina, închiderea Strâmtorii Ormuz și fenomenul climatic El Niño.

Potrivit declarației, statele participante au mobilizat împreună, în 2026, finanțare internațională de 2,5 miliarde de dolari pentru gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, pe lângă angajamentul pe termen lung pentru consolidarea sistemelor alimentare și a piețelor de îngrășăminte.

G7 a abordat și consecințele conflictelor, violenței și instabilității asupra deplasărilor forțate de populație și migrației neregulamentare, precum și riscurile de abuz și exploatare la care sunt expuse victimele traficului de persoane.

În privința reformei Organizației Națiunilor Unite, miniștrii au salutat inițiativa UN80 și reformele sistemului umanitar, inclusiv programul Humanitarian Reset, care urmărește o mai bună coordonare, delimitarea responsabilităților și consolidarea serviciilor comune.

Declarația evidențiază și activitatea grupului de lucru G7 privind eficientizarea lanțurilor de aprovizionare umanitară, LOG+7, care urmărește utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile și extinderea capacității de distribuire a ajutoarelor către populațiile afectate de crize, inclusiv cele confruntate cu insecuritate alimentară și malnutriție.

Citește și: Membrii G7 reuniți la Paris își îndreaptă atenția către Ucraina, în timp ce negocierile mediate de SUA încep la Abu Dhabi