Tehnologia din ochelarii Meta expune viața privată a utilizatorilor

Meta, cu ajutorul EssilorLuxottica, a reușit să vândă 7 milioane de unități ale ochelarilor săi AI marca Ray-Ban, cu aproximativ 6 milioane mai mult decât în anul precedent, un succes răsunător după orice standard. Un succes pe care Mark Zuckerberg și compania par hotărâți să îl urmeze… gestionând însă situația într-un mod care riscă să compromită totul.

Dacă ați urmărit știrile în ultima vreme, este posibil să fi observat o poveste despre modul în care ochelarii inteligenți Ray-Ban ai Meta au trimis înregistrări video către o terță parte, unde imaginile au fost ulterior analizate de operatori umani.

S-a dovedit că acele filmări conțineau lucruri pe care majoritatea oamenilor ar fi preferat să le păstreze private, inclusiv videoclipuri cu persoane care urmăreau pornografie, foloseau toaleta sau în care apăreau informații despre carduri de credit și conturi bancare.

Dreptul Meta de a face acest lucru este, desigur, inclus în termenii și condițiile sale de utilizare – pe care majoritatea oamenilor (inclusiv eu) le acceptă adesea fără să le citească.

Însă există și o altă problemă: unele dintre videoclipurile trimise către revizori umani (un contractor numit Sama) par să fi fost înregistrate accidental.

Asta înseamnă că, chiar dacă ați citit termenii de utilizare ai Meta, este posibil să nu puteți evita ca unele dintre cele mai intime momente ale vieții dumneavoastră să ajungă, totuși, sub privirile unui necunoscut.

Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru este, ca să spunem direct… problematic. Iar partea cea mai gravă este că nu este o problemă doar pentru cei care dețin ochelarii inteligenți sau pentru persoanele filmate fără să știe; este o problemă și pentru Meta.

Ochelarii inteligenți au, pentru mulți dintre noi din generațiile mileniale și mai tinere, o istorie sintetizată într-un termen devenit celebru: „glasshole”

Când Google a lansat în 2013 ochelari inteligenți Google Glass, lucrurile nu au mers conform planului.

Ascensiunea și prăbușirea au fost rapide, iar conceptul a fost aproape complet respins de consumatori, care considerau că purtarea unei camere video discrete pe față reprezintă o intruziune în viața privată a tuturor.

Barurile și restaurantele au interzis dispozitivul, criticii i-au numit „glassholes” pe cei care îl purtau, iar experimentul a fost practic abandonat în 2015, la doar doi ani după lansare, deși proiectul nu a fost închis oficial până în 2023.

Pe scurt: Google Glass a fost un eșec, iar categoria ochelarilor inteligenți a devenit aproape „radioactivă” din cauza temerilor legate de viața privată.

Dacă privim situația de astăzi, lucrurile s-au schimbat într-o anumită măsură. Ochelarii inteligenți, considerați cândva imediat un coșmar pentru confidențialitate, s-au dovedit totuși comercializabili pentru o parte a publicului. Un motiv este faptul că Meta a reușit să creeze un model care nu arată neobișnuit pe fața utilizatorului.

Un alt motiv este că, în ultimul deceniu, așteptările noastre privind confidențialitatea digitală s-au erodat considerabil.
În orice caz, Meta a avut ocazia să reseteze așteptările privind această categorie de produse și să facă lucrurile diferit.

Nu ar fi putut rezolva complet problemele de confidențialitate inerente purtării unei camere discrete pe față, dar ar fi putut măcar să nu le amplifice folosind videoclipuri intime pentru antrenarea inteligenței artificiale.

Dar compania pare să se îndrepte către același destin ca Google Glass, iar reacțiile critice sunt tot mai vizibile.

Chiar în această săptămână, Electronic Frontier Foundation (EFF) a publicat o declarație despre ochelarii inteligenți, avertizând practic orice persoană care respectă cât de cât confidențialitatea digitală să nu cumpere astfel de dispozitive. Iar presiunile nu vin doar din partea organizațiilor civice.

Există și un proces colectiv împotriva Meta pentru publicitate înșelătoare

Există și un proces colectiv în curs împotriva Meta, în care compania este acuzată că își induce clienții în eroare prin publicitate înșelătoare, creând impresia că produsele oferă un anumit nivel de confidențialitate.

Pe lângă acestea, există și interdicții care au început să apară în diverse contexte, inclusiv una impusă de o companie de croaziere și o alta de către College Board, care clasifică ochelarii inteligenți drept instrumente de fraudă la examene.

Dacă reacțiile negative față de această categorie de produse nu au ajuns încă la punctul critic, cu siguranță se îndreaptă în acea direcție. Meta, la rândul său, nici măcar nu a recunoscut îngrijorările, cu atât mai puțin nu a încercat să le abordeze în mod real.

Din punct de vedere al consumatorilor, ochelarii inteligenți sunt o categorie fragilă și ușor de eliminat. Dacă oamenii ar decide mâine că nu mai vor să cumpere un astfel de produs de la Meta sau de la orice alt brand, decizia va fi simplă.

Citește și: Meta amână cu un an lansarea ochelarilor de realitate mixtă Phoenix. Zuckerberg cere calitate „fără compromisuri”