Un nou sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 2–6 martie 2026 relevă că aproape 75% dintre români percep traficul rutier ca fiind nesigur, evidențiind o problemă majoră de siguranță pe drumurile publice. Datele au fost prezentate de directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, care a subliniat că percepția populației reflectă lipsa de încredere în capacitatea sistemului rutier de a proteja participanții la trafic, cu consecințe tragice asupra populației, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Iranul atacă traficul maritim și infrastructura energetică din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului urcă vertiginos
Conform sondajului, 45,4% dintre respondenți consideră traficul „destul de nesigur”, iar 29,4% îl consideră „foarte nesigur”. În contrast, doar 20,1% cred că traficul este destul de sigur și 3,7% foarte sigur. Percepția traficului ca fiind mai sigur este mai frecventă în rândul tinerilor sub 30 de ani, votanților PNL și USR și persoanelor cu educație primară, în timp ce femeile și adulții între 45 și 59 de ani se declară cei mai preocupați de siguranța rutieră.
Principala cauză a siguranței reduse, conform respondenților, este comportamentul iresponsabil al șoferilor (46,6%), urmat de infrastructura rutieră necorespunzătoare sau de calitate slabă (32,1%), educația rutieră precară (11,3%) și aplicarea insuficientă a legii (7,5%). Aceste rezultate sugerează că măsurile eficiente pentru creșterea siguranței trebuie să combine atât aplicarea mai strictă a regulilor de circulație, cât și investiții în infrastructură și programe educative.
Sondajul arată, totodată, că majoritatea românilor susțin sancțiuni mai dure pentru șoferii care nu achită amenzile în termenul legal de 90 de zile. Aproape 55,7% dintre respondenți sunt de acord cu suspendarea permisului în astfel de cazuri, dintre care 40,4% „total de acord” și 15,3% „mai degrabă de acord”. În opoziție, 30,6% sunt total împotrivă și 11,4% mai degrabă împotrivă. Susținerea este mai puternică în rândul votanților PSD, PNL și USR, tinerilor sub 30 de ani, persoanelor peste 60 de ani, celor cu studii superioare, locuitorilor din urbanul mic și angajaților din sectorul public. În schimb, cei mai critici față de această măsură sunt votanții AUR, bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și locuitorii Capitalei.
Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice CATI pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația României de peste 18 ani, cu o eroare maximă admisă de ±3% și un grad de încredere de 95%.