Uniunea Europeană amenință să blocheze fondurile europene pentru țările care nu reformează sistemele de pensii

În contextul îmbătrânirii accelerate a populației europene și a presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice, Comisia Europeană consideră necesară o astfel de condiționare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor de pensii.

Datele oficiale arată că în 2023 peste 80% dintre pensionarii europeni au trăit exclusiv din pensia de stat, iar unul din cinci seniori, aproximativ 18,5 milioane de persoane, se afla în risc de sărăcie.

Oficialii europeni au subliniat că scopul nu este impunerea unei vârste unice de pensionare, ci încurajarea economisirii individuale și dezvoltarea sistemelor private de pensii, inspirate din modelul țărilor nordice.

Reforma pensiilor este un subiect sensibil în multe state membre UE

Situația tensionată este ilustrată de exemplul Franței, unde proiectul de reformă a provocat proteste masive, care au scos milioane de oameni în stradă. Premierul francez Sébastien Lecornu a suspendat temporar aplicarea legii pensiilor, pentru a evita pierderea majorității parlamentare, însă această amânare costă bugetul de stat aproape 400 de milioane de euro.

Citește și: Sébastien Lecornu, premierul Franței, suspendă reforma pensiilor pentru a evita prăbușirea guvernului

În Spania, reformele asociate fondurilor din Planul de Redresare au generat întârzieri și birocrație extinsă, dar modelul „recompensă și sancțiune”, aplicat în timpul pandemiei, pare să fi convins Bruxelles-ul că poate fi eficient.

Pentru România, miza reformării sistemului de pensii este una extrem de importantă

România se confruntă cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, depășind 9% din PIB, și cu un sistem de pensii profund dezechilibrat. În prezent, un pensionar este susținut de doar 1,2 angajați activi, iar fără reforme urgente, deficitul fondului de pensii ar putea ajunge la peste 25 de miliarde de lei până în 2026, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal.

Guvernul României a început o reformă timidă, modificând regulile pentru pensiile private și limitând posibilitatea retragerii integrale a sumelor acumulate. De asemenea, autoritățile promit recalcularea pensiilor publice începând cu 2026, pe baza unui nou algoritm.

Comisia Europeană avertizează însă că, fără reforme serioase, România riscă să piardă miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune. Pentru o economie deja fragilă, o astfel de sancțiune ar avea consecințe devastatoare.

Experții economici atrag atenția asupra modelelor de succes din țări ca Suedia sau Olanda, care au reușit să stabilizeze sistemele publice de pensii printr-un model mixt, combinând contribuțiile publice cu economiile private și stimulente fiscale. România, în schimb, este încă departe de a atinge acest echilibru, informează TVR Info.

Concluzia Comisiei Europene este că îmbătrânirea populației în Europa nu mai este doar o problemă demografică, ci una economică. Dacă guvernele nu acționează rapid, fondurile destinate pensiilor se vor epuiza mai repede decât fondurile europene în următorul deceniu, punând în pericol stabilitatea socială și economică a întregului continent.

Citește și: Legea pensiilor private, adoptată: retragere de 30% la început și plăți eșalonate pe 8 ani. Bolnavii de cancer pot primi întreaga sumă