Veşti proaste pentru studenţi. Examenele care devin obligatorii din 2025-2026

Potrivit noii reglementări, examenul de licență va consta în două probe obligatorii: „a) probă de evaluare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate; b) probă de prezentare și susținere publică a lucrării de absolvire”, a declarat ministerul în comunicatul oficial. Aceste două probe vor fi susținute „în pereche”, iar modificările vor intra în vigoare din 2025.

Gigel Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Educației, a subliniat că „Obligativitatea celor două probe este pentru examenul de licență”, adăugând că măsura nu se aplică pentru absolvenții de master.

Această schimbare vine după o perioadă în care, între 2016 și 2024, facultățile aveau libertatea de a decide dacă vor organiza examen de licență doar pe bază de probă scrisă sau dacă vor solicita și susținerea unei lucrări de licență. Multe facultăți, precum Facultatea de Drept din cadrul Universității București sau Facultatea de Drept a Universității „Nicolae Titulescu”, au ales să nu mai impună susținerea lucrării de licență în acești ani. Decizia Ministerului Educației de a reintroduce lucrarea de licență a stârnit discuții aprinse, iar unii studenți au exprimat îngrijorări legate de timpul limitat pe care îl vor avea la dispoziție pentru realizarea lucrării de licență, riscând să afecteze performanțele lor la examenul scris. De asemenea, problema plagiatului rămâne o preocupare constantă în mediul academic.

Argumente pentru introducerea lucrărilor de licență

Valentin Năvrapescu, președintele ARACIS, a menționat că există posibilitatea ca, în viitor, să fie aduse modificări legii, dacă specialiștii din mediul academic vor considera că măsura nu este oportună.

„Sunt specialiști în domeniu care pot spune cât de oportună sau nu e o astfel de măsură și pot face o întâmpinare către Minister, dacă au un punct de vedere. Altfel, nu poate impune nimeni o modificare a legii, decât dacă este un imbold de la reprezentanții domeniului respectiv. Orice lege poate fi modificată”, a declarat Năvrapescu, exprimând posibilitatea unor derogări în viitor, în funcție de argumentele prezentate de experți, scrie Ziare.com.

Pe de altă parte, Cristian Ghiurcă, președintele Uniunii Studenților din România (USR), a susținut implementarea acestei măsuri, considerând-o o oportunitate pentru dezvoltarea cercetării academice.

„Acest subiect a fost discutat în cadrul ședințelor Comisiei de Dialog Social unde am avut un punct de vedere similar și am accentuat necesitatea implementării acestei măsuri începând cu anul următor universitar, măsură implementată în prezent”, a afirmat Ghiurcă, adăugând că este important ca Ministerul Educației să se concentreze pe proiecte care să faciliteze inserția absolvenților pe piața muncii.

Noile examene, benefice pentru evaluarea studenţilor

În opinia oficialului Uniunii Studenților, Ministerul Educației ar trebui să găsească metode suplimentare de a stimula activitatea academică și de a sprijini integrarea tinerelor cadre în câmpul muncii.

„Considerăm importantă promovarea activității de cercetare academică, ce va fi sporită prin introducerea acestei măsuri. Cu toate acestea, este necesar să înțelegem caracterul volatil al mediului universitar în anul 2024-2025. Susținem o astfel de măsură, însă vedem necesitatea abordării și altor modalități pentru a stimula activitatea academică și inserția pe piața muncii, o problematică prea puțin abordată de către Ministerul Educației și Ministerul Muncii”, a mai spus Ghiurcă.

Citeşte şi: Care este cea mai căutată facultate din România. În 2024, 61 de candidați s-au bătut pe un loc