Atribuțiile Președintelui României. Ce trebuie să facă liderul de la Cotroceni

Duminică, 4 mai, românii își aleg președintele. Alegătorii, atât din țară, cât și din Diaspora, pun ștampila pe viitoarea direcție pe care o va avea țara noastră în următorii 5 ani.

Te-ar mai putea interesa și: Discuția care poate schimba soarta lumii. Președintele Chinei se va întâlni cu Vladimir Putin

Atribuțiile Președintelui României. Ce trebuie să facă liderul de la Cotroceni

Alegerile prezidențiale de anul acesta sunt fără precedent. Mai mult decât atât, în premieră, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a îndemnat mass-media (presa, televiziunile) să nu difuzeze rezultate provizorii până când vom avea rezultatul final în urma numărării voturilor. Exit-poll-urile sunt realizate de către jurnaiști, echipe speciale de sociologi, care stau la ieșirea din urne și întreabă votanții pe cine au votat. Exit-poll-urile pot fi date doar după închiderea urnelor de vot.

Legea spune clar că votul este confidențial, dar este permisă această metodă de a afla, dacă este dat acordul persoanei în cauză. În jurul zilei de astăzi, aproximativ 50% dintre votanți au refuzat să spună cui i-au oferit votul de încredere, iar foarte mulți dintre ei spun un alt candidat față de cel pe care l-au votat deja.

Autoritatea Electorală Permanentă a invocat Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Articolul 39, alineatul (5) al acestei legi interzice explicit prezentarea sondajelor de ieșire înainte de închiderea urnelor.

Liderul de la Cotroceni veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Atribuțiile președintelui:

• este vârful diplomației, al politicii externe a României în lume,
• numește premierul (care trebuie validat de o majoritate parlamentară),
• poate ataca legi la CCR,
• este obligat să promulge legile Parlamentului,
• poate organiza referendumuri consultative.

La alineatul 1 din Constituţie se precizează foarte clar: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

Rolul președintelui pe plan intern:

• Numirea Guvernului – Art 85 din Constituție
• Consultarea Guvernului – Art 86 din Constituție
• Participarea la şedinţele Guvernului – Art 87 din Constituție
• Mesaje – Art 88 din Constituție
• Dizolvarea Parlamentului – Art 89 din Constituție
• Referendumul – Art 90 din Constituție
• Președintele poate dizolva Parlamentul

Articolul 89 al Constituției României prevede că şeful de stat poate dizolva Parlamentul.

„După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”, prevede Consituţia.

Sarcinile președintelui pe plan extern:

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidaţi este următoarea:

• poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor);
• poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte);
• poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România);
• poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român);
• poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal);
• poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent);
• poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
• poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale);
• poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
• poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent);
• poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).

„Nerespectarea dispozițiilor invocate anterior constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei”,se arată în lege.

Te-ar mai putea interesa și: Elena Lasconi este singură în ziua votului. Colegii de partid i-ar putea cere demiterea din funcția de președinte USR