Alegerile pot destabiliza băncile luni de zile. Ce se întâmplă cu sistemul financiar după un scrutin fără câștigător clar

Alegerile din Israel nu au produs un rezultat clar, lăsând incertă formarea viitorului guvern, în timp ce în Brazilia scrutinul s-a încheiat cu realegerea lui Luiz Inácio Lula da Silva. Evoluțiile politice din cele două țări pot avea consecințe asupra stabilității sistemelor lor financiare.

Alegerile erau considerate de experții financiari, în trecut, un factor care provoca doar episoade scurte de nervozitate pe piețele bursiere naționale, impactul incertitudinii politice manifestându-se, de regulă, prin creșteri temporare ale volatilității în perioada electorală.

Un studiu din 2026, care analizează 147 de alegeri naționale organizate în 22 de economii membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în perioada 2000-2023, relevă însă o realitate mult mai complexă și cu efecte de durată mai lungă.

Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie mai întâi să clarificăm un termen frecvent utilizat în domeniul bancar: riscul sistemic.

Acesta este echivalentul financiar al unui efect de domino. Reprezintă pericolul ca un șoc care afectează o instituție sau un sector să declanșeze o prăbușire pe scară largă a întregului sistem financiar.

Un astfel de fenomen s-a manifestat la scară largă în timpul crizei financiare globale din 2008. La momentul respectiv, dificultățile întâmpinate de câteva instituții puternic interconectate au amenințat să provoace prăbușirea întregului sistem financiar mondial. A fost necesară o intervenție masivă a guvernelor pentru a opri efectul de domino.

Rezultatele cercetării arată că riscul sistemic urmează, în linii mari, o evoluție în formă de clopot inversat. Acesta scade înaintea alegerilor programate, apoi crește în timpul scrutinului și după încheierea acestuia. Riscul rămâne ridicat până la 12 luni, în special atunci când guvernul aflat la putere pierde alegerile.

Cheltuielile publice dinaintea alegerilor, care susțin activitatea economică, precum și posibila suprimare de către guvern a informațiilor nefavorabile despre situația economică și financiară, pot explica perioada de calm relativ observată înaintea scrutinelor.

 Cum influențează alegerile riscul sistemic

Două grafice arată cum riscul sistemic scade înaintea alegerilor programate, apoi crește în timpul scrutinului și după acesta.

Studiul din 2026 sugerează că menținerea continuității politice poate reprezenta un avantaj pentru stabilitatea sistemelor bancare naționale. Cu toate acestea, experiența recentă a Braziliei arată că această continuitate nu este suficientă, în mod automat, pentru a-i liniști pe investitori.

Lula a recuperat un deficit de peste două milioane de voturi înregistrat în primul tur și a obținut realegerea. A fost pentru prima dată de la revenirea Braziliei la democrație, în 1985, când un președinte a reușit să răstoarne rezultatul nefavorabil din primul tur.

Prin urmare, rezultatul a surprins piețele, care se poziționaseră în perspectiva preluării funcției prezidențiale de către contracandidatul lui Lula, Flávio Bolsonaro.

Pe 26 octombrie, la o zi după turul al doilea, principalul indice bursier al Braziliei a scăzut cu 13,9%, în timp ce moneda națională s-a depreciat cu 8,1% în raport cu dolarul american. În ziua următoare a avut loc o revenire modestă, acțiunile câștigând aproximativ 1%.

Reacția imediată a piețelor nu indică faptul că Brazilia se confruntă cu o criză bancară. Dacă situația va evolua către o instabilitate financiară mai amplă depinde de modul în care instituțiile financiare și debitorii vor absorbi șocul.

Alegerile care nu produc un câștigător clar amplifică riscul sistemic

Steven Vass, Business Economy Editor, al publicației The Conversation UK, scrie că studiul a mai constatat că alegerile care nu produc un câștigător clar amplifică riscul sistemic, deoarece lasă nerezolvată incertitudinea privind politicile bugetare și reglementările.

Israelul s-a confruntat mult timp cu dificultăți în formarea unor coaliții guvernamentale stabile, iar alegerile din 27 octombrie nu au oferit niciunuia dintre cele două blocuri principale majoritatea parlamentară.

În timpul tranzacțiilor din 28 octombrie, la o zi după alegeri, acțiunile israeliene au scăzut cu aproximativ 3%. Moneda Israelului, shekelul, s-a depreciat, de asemenea, cu aproximativ 2% în raport cu dolarul american. În același timp, randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadența la zece ani a crescut cu aproape cinci puncte de bază, până la 4,13%, semnalând costuri mai mari de împrumut.

În cele din urmă, datele The Conversation arată că alegerile anticipate sunt asociate cu creșteri mai mari ale riscului sistemic. Și în acest caz, Israelul oferă un exemplu relevant. În perioada 2000-2023, țara a organizat zece alegeri, dintre care șapte au fost anticipate. Printre acestea s-au numărat cinci scrutinuri anticipate în timpul crizei politice din perioada 2018-2022.

Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, este estimat să devină cea mai mare formațiune din parlament, dar nu a obținut o cale clară către o majoritate guvernamentală.

Cum pot fi atenuate efectele

Creșterea economică solidă și un nivel ridicat de încredere a populației în guvern atenuează impactul financiar al alegerilor, deoarece protejează în mod natural sistemul bancar.

Politicile macroprudențiale, respectiv mecanismele de reglementare concepute pentru a proteja întregul sistem bancar, joacă, de asemenea, un rol esențial. Prin consolidarea măsurilor de protecție financiară, cum ar fi rezervele de capital ale băncilor, autoritățile de reglementare pot ajuta sistemul să absoarbă șocurile politice.

Din păcate, dovezile sugerează că stimulentele politice pentru extinderea creditării înaintea alegerilor pot încuraja relaxarea acestor măsuri de protecție. În consecință, sistemele financiare naționale devin mai vulnerabile la șocurile ulterioare.

În Turcia și India, de exemplu, guvernele au folosit în trecut băncile de stat pentru a extinde agresiv creditarea de consum și acordarea de credite ipotecare înaintea unor alegeri strâns disputate.

Această strategie stimulează pe termen scurt activitatea economică și câștigă simpatia alegătorilor, dar lasă adesea sistemul financiar vulnerabil la acumularea creditelor neperformante și la instabilitate după încheierea scrutinului.

Alegerile nu sunt doar evenimente politice, ci și șocuri macroeconomice

În timp ce piața bursieră poate înregistra o creștere temporară a volatilității în noaptea alegerilor, adevăratul test îl reprezintă riscul sistemic care persistă în sectorul bancar luni de zile după scrutin.

În Brazilia, Lula a obținut, în cele din urmă, sprijinul alegătorilor pentru un al patrulea mandat prezidențial. Consolidarea stabilității financiare după acest rezultat surprinzător va necesita recâștigarea încrederii piețelor printr-un plan fiscal credibil, care să explice modul în care vor fi finanțate promisiunile electorale și să plaseze datoria publică pe o traiectorie sustenabilă.

În Israel, perspectivele formării unui guvern viabil rămân incerte. Chiar dacă un astfel de guvern va fi constituit, acesta ar putea oferi piețelor doar garanții limitate atât timp cât războiul din Orientul Mijlociu continuă să reprezinte un risc pentru stabilitatea financiară a Israelului și a întregii lumi.

Citește și: Alegerile din Israel: Exit-pollurile arată egalitate între Netanyahu și Eisenkot, fără ca vreunul dintre blocuri să obțină majoritatea