Afacerile cu prietenii si familia

Mi s-a luat recent un interviu si una dintre intrebari ma invita sa comentez asupra felului in care cultura nepotismului din Romania ar putea fi tratata astfel incat sa permita mediului de afaceri sa opereze in conformitate cu normele vest-europene. Am inceput sa vorbesc despre niveluri de afaceri inalte si deontologie profesionala, de o transparenta mai mare in guvernarea corporatista a companiilor romanesti, despre legislatia destinata sa reglementeze numirea personalului, si-asa mai departe.

Dupa o pauza de gandire, insa, am incetat sa mai vorbesc si am inceput sa reflectez mai in profunzime la subiect. Recomand asta tuturor, mai ales partea cu tacutul.

In primul rand, vreau sa fie clar ca ma gandesc doar la afacerile din Romania, nu comentez despre numirile politice si guvernamentale. Intrebarea presupune ca practica de numire in posturi a prietenilor sau a membrilor familiei de catre managerii romani din Romania, este una rea. Termenul de „nepotism” este un cuvant cu conotatie negativa si folosirea lui intentioneaza sa sugereze faptul ca Romania ar trebui sa se deplaseze foarte repede catre un model de organizare in afaceri vest-european sau american.

In general sunt de accord cu acest lucru atunci cand discutam despre companii medii si mari. Totusi, daca ne uitam doar la afacerile romanesti pe modelul SME (afaceri mici si medii), atunci cred ca ar trebui sa avem mai multa grija cand sugeram faptul ca totul ar trebui sa se schimbe acum. Si de ce spun acest lucru. In Romania majoritatea persoanelor pe care le-am intalnit inca mai pastreaza legatura cu prietenii din scoala, inca se mai intalnesc cu regularitate cu colegii din faculate, pastreaza legaturi stranse cu familia extinsa, inclusiv cu o retea extinsa de verisori. Ca rezultat, fiecare persoana este un membru al unei retele sociale puternice, care include relatiile de business care pot consta in parteneriate pe proiecte si oferirea de posturi prietenilor si membrilor familiei. Astfel, membrii seniori ai familiei au pozitii importante in cadrul fiecarui grup-retea.

Aceasta retea de relatii sociale nu este deloc la fel de puternica in Europa de Vest, unde relatiile de afaceri sunt mult mai sterile si profesionale, astfel incat ideea de prieteni sau familie care interactioneaza in afaceri este acum destul de stranie acolo. In opinia mea, din acest motiv cuvantul „nepotism&” este suprautilizat acolo.
Pentru a trece la un tip de a face afaceri mai vest-european, adica mai strict profesional si mai putin social, cultura sociala a Romaniei ar trebui distrusa complet. Nu cred ca acest lucru este posibil sau dezirabil.

Totusi, trebuie sa acceptam ca economia Romaniei este privita ca fiind caracterizata de clientelism unde prietenii, familia si „platile suplimentare” creeaza o comunitate inchisa a intereselor de business, ce reduce perspectivele de dezvoltare si de crestere reala. Multe decizii sunt luate in Romania pe o baza foarte personala sau de familie si nu iau in considerare factorii economici mai mari. Acesta ar putea fi numit un impediment national serios.

Totusi, situatia s-ar putea schimba daca, in cadrul acestor unitati sociale si de business inchise, ar exista un imperativ de dezvoltare a operatiunilor intr-o directie mai profesionala. Astfel, educatia si formarea intru business profesionist, si intru administrarea multor aspecte ale dezvoltarii in afaceri ar putea fi promovata in cadrul fiecarei retele pentru beneficiul tuturor membrilor grupului

Practic, nu trebuie schimbata structura sociala/de afaceri , deoarece acest lucru nu este posibil. Ci mai degraba, structura sociala si de business trebuie sa faca ceea ce trebuie pentru a promova cresterea si dezvoltarea.